În ultimii ani, legislația Republicii Moldova în domeniul securității și sănătății în muncă a trecut prin una dintre cele mai ample perioade de reformă de la adoptarea Legii nr. 186/2008 privind securitatea și sănătatea în muncă. În intervalul 2025–2026 au fost adoptate, modificate sau abrogate numeroase acte normative care influențează direct modul în care angajatorii organizează activitățile de securitate și sănătate în muncă, gestionează relațiile de muncă, efectuează supravegherea medicală a lucrătorilor, exploatează instalațiile electrice și se pregătesc pentru controalele autorităților competente.

Aceste modificări nu reprezintă simple ajustări legislative. În multe cazuri, ele introduc obligații noi pentru angajatori, actualizează procedurile existente, armonizează legislația națională cu directivele Uniunii Europene și impun revizuirea documentației interne utilizate în cadrul companiilor.

Printre cele mai importante acte normative modificate se regăsesc:

• Legea nr. 186/2008 privind securitatea și sănătatea în muncă;
• Hotărârea Guvernului nr. 95/2009 privind implementarea Legii nr. 186/2008;
• Hotărârea Guvernului nr. 353/2010 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă;
• Normele de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, aprobate prin Hotărârea ANRE nr. 823/2025;
• Legea nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii;
• Hotărârea Guvernului nr. 1361/2005 privind cercetarea accidentelor de muncă;
• Hotărârea Guvernului nr. 146/2026 privind supravegherea sănătății lucrătorilor și examenele medicale;
• Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat;
• Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal;
• Codul muncii al Republicii Moldova;
• Ordinul Ministerului Sănătății nr. 325/2025 privind instruirea igienică.

Fiecare dintre aceste modificări produce efecte asupra activității angajatorilor, indiferent dacă aceștia activează în domeniul construcțiilor, industriei, agriculturii, comerțului, transporturilor, serviciilor, sănătății, educației sau în alte sectoare economice.

În practică, una dintre cele mai frecvente greșeli constatate în cadrul controalelor este utilizarea unor documente interne care fac trimitere la acte normative abrogate sau care nu mai reflectă cerințele legale în vigoare. Instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă, evaluările riscurilor profesionale, ordinele interne, regulamentele, registrele și alte documente obligatorii trebuie revizuite ori de câte ori apar modificări legislative relevante sau se schimbă condițiile de muncă din cadrul unității.

De asemenea, este important de înțeles că nu toate modificările legislative produc efecte imediat. Unele acte normative sunt deja în vigoare, altele vor deveni aplicabile în cursul anului 2026, iar anumite prevederi vor intra în vigoare abia la 1 ianuarie 2027. Din acest motiv, angajatorii trebuie să cunoască nu doar conținutul modificărilor, ci și momentul de la care acestea devin obligatorii.

În acest ghid am analizat în detaliu fiecare modificare legislativă importantă adoptată în perioada 2025–2026, explicând într-un limbaj accesibil:

• ce s-a modificat față de reglementările anterioare;
• de când se aplică noile prevederi;
• ce obligații noi revin angajatorilor;
• ce documente trebuie revizuite sau actualizate;
• care sunt riscurile în cazul nerespectării noilor cerințe legale;
• ce măsuri practice recomandă specialiștii SSM Expert SRL pentru asigurarea conformității cu legislația în vigoare.

Scopul acestui articol nu este doar de a prezenta modificările legislative, ci de a oferi angajatorilor un instrument practic care să îi ajute să înțeleagă impactul acestora asupra activității proprii și să ia măsurile necesare înainte ca eventualele neconformități să fie constatate în cadrul unui control al Inspectoratului de Stat al Muncii sau al altor autorități competente.

Calendarul complet al modificărilor legislative în domeniul securității și sănătății în muncă în perioada 2025–2026

Perioada 2025–2026 reprezintă una dintre cele mai dinamice etape de modernizare a legislației muncii și a securității și sănătății în muncă din Republica Moldova. În acest interval au fost adoptate sau modificate numeroase acte normative care influențează direct obligațiile angajatorilor, organizarea activităților de protecție și prevenire, desfășurarea controalelor de stat, supravegherea sănătății lucrătorilor, exploatarea instalațiilor electrice și gestionarea relațiilor de muncă.

Majoritatea acestor modificări au ca obiectiv armonizarea legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene și creșterea nivelului de protecție a lucrătorilor.

Pentru angajatori, însă, aceste schimbări au un impact practic imediat. În funcție de domeniul de activitate, poate fi necesară actualizarea documentației interne, revizuirea procedurilor de lucru, organizarea unor instruiri suplimentare, modificarea regulamentelor interne sau adaptarea modului de organizare a activităților de securitate și sănătate în muncă.

Pentru o imagine de ansamblu, prezentăm mai jos principalele acte normative modificate și impactul acestora asupra activității angajatorilor.

Nu toate modificările produc efecte în aceeași zi

Un aspect esențial pe care angajatorii trebuie să îl cunoască este faptul că modificările legislative nu au intrat în vigoare simultan.

Unele prevederi se aplică deja, altele au devenit obligatorii pe parcursul anului 2026, iar anumite modificări, cum este noul regulament privind cercetarea accidentelor de muncă, vor produce efecte abia începând cu 1 ianuarie 2027.

Din acest motiv, actualizarea documentației interne nu trebuie realizată în mod mecanic sau exclusiv pe baza datei publicării unui act normativ. Este necesară analiza fiecărei modificări, identificarea obligațiilor aplicabile companiei și stabilirea momentului de la care acestea devin obligatorii.

Modificările aduse Legii nr. 186/2008 privind securitatea și sănătatea în muncă. Ce trebuie să știe fiecare angajator

Legea nr. 186 din 10 iulie 2008 privind securitatea și sănătatea în muncă reprezintă actul normativ de bază care stabilește obligațiile angajatorilor și ale lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă din Republica Moldova.

După mai bine de 15 ani de aplicare, această lege a fost modificată prin Legea nr. 193 din 10 iulie 2025, modificările intrând în vigoare la 1 ianuarie 2026. Scopul principal al acestor schimbări este modernizarea cadrului legislativ, armonizarea cu directivele Uniunii Europene și adaptarea legislației la noile forme de organizare a muncii și la evoluția pieței muncii.

Deși o parte dintre modificări au un caracter tehnic, altele influențează direct modul în care angajatorii trebuie să organizeze activitățile de securitate și sănătate în muncă, să colaboreze cu serviciile de protecție și prevenire și să gestioneze documentația obligatorie.

De ce au fost necesare modificările?

În ultimii ani, piața muncii s-a schimbat considerabil.

Au apărut forme noi de organizare a activității, precum munca prin agent de muncă temporară, colaborarea cu lucrători independenți și diversificarea relațiilor contractuale dintre companii. În același timp, Republica Moldova continuă procesul de armonizare a legislației naționale cu standardele Uniunii Europene în domeniul securității și sănătății în muncă.

Prin urmare, modificările aduse Legii nr. 186/2008 urmăresc:

• actualizarea terminologiei utilizate de lege;
• clarificarea responsabilităților angajatorilor;
• extinderea protecției asupra unor categorii de lucrători care anterior nu erau reglementate suficient;
• consolidarea activităților de prevenire a riscurilor profesionale;
• creșterea nivelului de protecție a sănătății și securității lucrătorilor.

Principalele modificări aduse Legii nr. 186/2008

Una dintre cele mai importante modificări privește organizarea activităților de protecție și prevenire.

Legea precizează mai clar modalitățile prin care angajatorul poate organiza aceste activități și stabilește obligații suplimentare privind colaborarea cu lucrătorii desemnați și cu serviciile externe de protecție și prevenire.

Totodată, au fost introduse prevederi noi referitoare la:

• lucrătorii temporari;
• lucrătorii independenți;
• persoanele cu vârsta de până la 18 ani;
• colaborarea dintre serviciile interne și serviciile externe de protecție și prevenire.

Aceste modificări au scopul de a asigura un nivel uniform de protecție pentru toate persoanele care își desfășoară activitatea într-o unitate, indiferent de forma juridică a raportului de muncă.

Obligații noi privind lucrătorii temporari și lucrătorii independenți

Una dintre noutățile importante ale legii este introducerea unor obligații explicite privind informarea lucrătorilor desemnați sau a serviciilor de protecție și prevenire despre prezența lucrătorilor temporari și a lucrătorilor independenți care își desfășoară activitatea în cadrul unității.

În practică, acest lucru înseamnă că angajatorul trebuie să se asigure că și aceste categorii de persoane beneficiază de condiții de securitate și sănătate în muncă similare celor aplicabile propriilor salariați.

Această modificare este deosebit de importantă pentru companiile care colaborează frecvent cu subcontractori, prestatori independenți sau personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară.

O atenție sporită pentru protecția tinerilor lucrători

Legea introduce și obligații suplimentare privind persoanele cu vârsta de până la 18 ani.

Angajatorii trebuie să informeze lucrătorii desemnați sau serviciile de protecție și prevenire despre existența acestor persoane în cadrul unității, pentru ca activitățile de prevenire să fie planificate și adaptate riscurilor specifice acestei categorii de lucrători.

Această modificare consolidează obligația angajatorului de a acorda o protecție sporită tinerilor care desfășoară activități profesionale.

Clarificarea rolului serviciilor externe de protecție și prevenire

Legea dezvoltă și prevederile referitoare la serviciile externe de protecție și prevenire.

Pe lângă obligațiile existente, sunt clarificate aspecte privind:

• colaborarea dintre serviciile interne și cele externe;
• necesitatea existenței unui număr suficient de specialiști, raportat la mărimea și complexitatea unității;
• luarea în considerare a repartizării teritoriale a punctelor de lucru și a nivelului riscurilor profesionale.

Aceste modificări confirmă faptul că alegerea unui serviciu extern nu trebuie făcută exclusiv în funcție de preț, ci și de capacitatea acestuia de a asigura efectiv activitățile de prevenire și protecție prevăzute de lege.

Ce impact au aceste modificări asupra documentației SSM?

Deși Legea nr. 193/2025 nu obligă angajatorii să refacă integral documentația existentă, în multe cazuri este necesară verificarea și actualizarea documentelor interne pentru a reflecta noile prevederi legale.

Printre documentele care pot necesita revizuire se numără:

• regulamentul privind organizarea activităților de securitate și sănătate în muncă;
• ordinele privind desemnarea persoanelor responsabile;
• contractele cu serviciile externe de protecție și prevenire;
• procedurile interne privind colaborarea cu lucrătorii temporari și independenți;
• evaluarea riscurilor profesionale, dacă apar categorii noi de lucrători sau activități noi;
• instrucțiunile și procedurile interne care fac trimitere la prevederi legislative modificate.

Actualizarea acestor documente trebuie realizată în funcție de activitatea concretă a fiecărei companii și nu doar prin înlocuirea denumirilor actelor normative.

Recomandarea SSM Expert SRL

Prima etapă după intrarea în vigoare a modificărilor Legii nr. 186/2008 ar trebui să fie efectuarea unui audit intern al documentației SSM.

În cadrul acestui audit este recomandat să fie analizate:

• modul de organizare a activităților de securitate și sănătate în muncă;
• documentele interne existente;
• contractele încheiate cu serviciile externe;
• procedurile privind instruirea și informarea lucrătorilor;
• evaluarea riscurilor profesionale;
• conformitatea documentației cu noile prevederi legislative.

Această analiză permite identificarea din timp a documentelor care necesită actualizare și contribuie la reducerea riscului constatării unor neconformități în cadrul controalelor efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii.

Modificările aduse Hotărârii Guvernului nr. 95/2009. Cum se schimbă organizarea activităților de securitate și sănătate în muncă?

Dacă Legea nr. 186/2008 stabilește principiile generale privind securitatea și sănătatea în muncă, Hotărârea Guvernului nr. 95 din 5 februarie 2009 reprezintă principalul act normativ care reglementează modul practic în care aceste obligații trebuie organizate și aplicate în cadrul fiecărei unități.

Prin acest act normativ sunt stabilite, printre altele:

• modul de organizare a activităților de protecție și prevenire;
• condițiile de funcționare ale serviciilor interne și serviciilor externe de protecție și prevenire;
• cerințele privind pregătirea profesională a specialiștilor SSM;
• regulile de instruire a conducătorilor și lucrătorilor;
• modul de desfășurare a instruirilor introductive, la locul de muncă, periodice și suplimentare;
• documentele care trebuie întocmite și păstrate de angajator.

În ultimii ani, acest regulament a fost modificat pentru a răspunde noilor cerințe legislative și pentru a adapta organizarea activităților de securitate și sănătate în muncă la realitățile actuale ale pieței muncii.

Introducerea noțiunii de „funcționar administrativ”

Una dintre cele mai cunoscute modificări este introducerea noțiunii de funcționar administrativ.

Această categorie include persoanele care își desfășoară activitatea exclusiv sau preponderent în birouri și care, prin natura atribuțiilor de serviciu, sunt expuse unor riscuri profesionale reduse comparativ cu lucrătorii din producție, construcții sau alte domenii cu risc ridicat.

Pentru această categorie de personal, regulamentul permite organizarea instruirii periodice la intervale de până la 12 luni, spre deosebire de regula generală aplicabilă celorlalți lucrători, pentru care intervalul maxim dintre două instruiri periodice rămâne de 6 luni. Totodată, angajatorul poate întocmi o listă a funcțiilor care se încadrează în categoria funcționarilor administrativi.

Această modificare oferă o flexibilitate mai mare angajatorilor, fără a diminua obligația de a asigura instruirea corespunzătoare a personalului.

Reguli noi privind instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă

Regulamentul pune un accent deosebit pe calitatea instruirii și pe adaptarea acesteia la riscurile reale existente la locul de muncă.

Pe lângă instruirea introductiv-generală, instruirea la locul de muncă și instruirea periodică, sunt prevăzute situații în care trebuie organizată instruirea suplimentară.

Aceasta poate deveni necesară, de exemplu, atunci când:

• sunt modificate actele normative aplicabile;
• apar riscuri profesionale noi;
• sunt introduse echipamente sau tehnologii noi;
• se modifică procesul tehnologic;
• are loc un accident de muncă sau un incident periculos;
• sunt constatate deficiențe privind nivelul de cunoaștere al lucrătorilor.

În toate aceste situații, angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii cunosc noile riscuri și măsurile de prevenire corespunzătoare.

Accent mai mare pe instruirea practică

Hotărârea Guvernului nr. 95/2009 nu tratează instruirea ca pe o simplă formalitate administrativă.

În cadrul instruirii la locul de muncă trebuie prezentate:

• riscurile profesionale specifice;
• instrucțiunile aplicabile locului de muncă;
• măsurile privind stingerea incendiilor și evacuarea;
• regulile de acordare a primului ajutor;
• demonstrații practice privind executarea lucrărilor și utilizarea echipamentului individual de protecție.

Lucrătorul poate fi admis la lucru de sine stătător numai după verificarea cunoștințelor și consemnarea acestui fapt în fișa personală de instruire.

Această abordare evidențiază faptul că scopul instruirii este reducerea riscurilor profesionale, nu doar completarea unor formulare.

Organizarea serviciilor externe de protecție și prevenire

Regulamentul conține și prevederi detaliate privind activitatea serviciilor externe de protecție și prevenire.

Acestea trebuie:

• să presteze activitățile în baza unui contract;
• să dispună de personal cu pregătire profesională corespunzătoare;
• să dețină mijloacele materiale necesare desfășurării activității;
• să fie formate din specialiști care îndeplinesc cerințele minime de pregătire profesională prevăzute de regulament;
• să stabilească prin contract activitățile concrete care vor fi desfășurate pentru beneficiar.

Aceste prevederi urmăresc să asigure faptul că serviciile externe oferă un suport real angajatorilor și nu se limitează la elaborarea formală a documentației.

Ce impact au aceste modificări asupra angajatorilor?

Pentru multe companii, modificările HG nr. 95/2009 impun verificarea modului în care sunt organizate activitățile de securitate și sănătate în muncă.

În funcție de specificul activității, poate fi necesară:

• revizuirea programelor de instruire;
• actualizarea instrucțiunilor utilizate în cadrul instruirilor;
• stabilirea listei funcționarilor administrativi;
• actualizarea procedurilor privind instruirea suplimentară;
• verificarea contractelor încheiate cu serviciile externe de protecție și prevenire;
• actualizarea fișelor și registrelor de instruire.

Este important de subliniat că nu toate documentele trebuie refăcute integral. În multe situații este suficientă adaptarea lor la noile cerințe legislative și la activitatea concretă desfășurată în cadrul unității.

Din experiența acumulată în colaborarea cu angajatori din domenii foarte diverse, una dintre cele mai frecvente neconformități constatate este organizarea formală a instruirilor, fără adaptarea acestora la riscurile reale existente în companie.

Recomandăm ca fiecare angajator să verifice periodic:

• dacă programele de instruire sunt actualizate;
• dacă instrucțiunile utilizate corespund legislației în vigoare;
• dacă fișele și registrele sunt completate corect;
• dacă persoanele desemnate își îndeplinesc atribuțiile conform regulamentului;
• dacă serviciul extern de protecție și prevenire prestează efectiv toate activitățile prevăzute în contract.

O instruire bine organizată nu contribuie doar la respectarea legislației, ci reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.

Modificările aduse Hotărârii Guvernului nr. 353/2010 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă. Ce obligații noi au angajatorii?

Un alt act normativ de o importanță majoră pentru angajatori este Hotărârea Guvernului nr. 353 din 5 mai 2010 privind aprobarea cerințelor minime de securitate și sănătate la locul de muncă. Acest regulament stabilește condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească orice loc de muncă pentru a asigura protecția vieții și sănătății lucrătorilor.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 730 din 26 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial și intrată în vigoare la 28 mai 2026, au fost actualizate numeroase prevederi ale acestui regulament. Modificările urmăresc alinierea legislației Republicii Moldova la standardele europene și introduc cerințe mai clare privind proiectarea, amenajarea, exploatarea și întreținerea locurilor de muncă.

Deși o parte dintre modificări sunt de natură tehnică, impactul lor este semnificativ, deoarece multe dintre ele influențează direct modul în care angajatorii trebuie să organizeze spațiile de lucru și să gestioneze riscurile profesionale.

Cerințe actualizate privind instalațiile electrice

Instalațiile electrice reprezintă una dintre principalele surse de risc în orice unitate, indiferent de domeniul de activitate.

Noile prevederi accentuează obligația angajatorului de a se asigura că instalațiile electrice sunt proiectate, exploatate și întreținute astfel încât să nu prezinte pericole de electrocutare, incendiu sau explozie.

În practică, acest lucru presupune:

• verificarea periodică a instalațiilor electrice;
• eliminarea defecțiunilor identificate;
• utilizarea echipamentelor conforme;
• protejarea lucrătorilor împotriva contactului direct sau indirect cu elementele aflate sub tensiune;
• respectarea normelor tehnice aplicabile exploatării instalațiilor electrice.

Aceste cerințe trebuie corelate și cu noile Norme de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, despre care vom discuta într-un capitol separat.

Cerințe noi privind căile și ieșirile de evacuare

Modificările aduse HG nr. 353/2010 acordă o atenție sporită organizării căilor de evacuare.

Angajatorul trebuie să se asigure că:

• căile de evacuare sunt menținute permanent libere;
• ieșirile de urgență pot fi utilizate rapid și în condiții de siguranță;
• traseele de evacuare sunt marcate corespunzător;
• ușile destinate evacuării pot fi deschise fără dificultate în caz de urgență;
• evacuarea poate fi realizată în condiții de siguranță pentru toate persoanele aflate în unitate.

Aceste cerințe sunt esențiale pentru reducerea consecințelor unui incendiu sau ale altei situații de urgență.

Modernizarea cerințelor privind iluminatul și ventilația

Un loc de muncă sigur înseamnă și existența unor condiții corespunzătoare de iluminat și ventilație.

Noile prevederi subliniază obligația angajatorului de a asigura:

• iluminat natural și artificial adecvat activităților desfășurate;
• evitarea zonelor insuficient iluminate;
• ventilație naturală sau mecanică eficientă;
• menținerea unui aer corespunzător din punct de vedere al calității și al confortului.

Aceste măsuri contribuie la reducerea oboselii, prevenirea accidentelor și menținerea capacității de muncă a lucrătorilor.

O atenție mai mare acordată ergonomiei locurilor de muncă

Una dintre direcțiile importante ale modificărilor legislative este îmbunătățirea condițiilor ergonomice.

Angajatorii trebuie să organizeze locurile de muncă astfel încât activitatea să poată fi desfășurată în condiții care reduc solicitarea fizică și psihică excesivă.

În funcție de specificul activității, acest lucru poate presupune:

• adaptarea mobilierului;
• organizarea corectă a posturilor de lucru;
• amplasarea ergonomică a echipamentelor;
• reducerea pozițiilor de lucru incomode;
• limitarea mișcărilor repetitive atunci când este posibil.

Ergonomia nu reprezintă doar o cerință legală, ci și un factor important pentru prevenirea afecțiunilor musculo-scheletice și creșterea productivității.

Accesibilitatea persoanelor cu dizabilități

Modificările aduse regulamentului reflectă și necesitatea asigurării accesului egal la locurile de muncă.

În măsura în care activitatea și infrastructura permit, angajatorii trebuie să țină cont de cerințele privind accesibilitatea persoanelor cu dizabilități, inclusiv în ceea ce privește circulația în incintă, accesul la încăperi și utilizarea facilităților existente.

Această abordare este în concordanță cu principiile nediscriminării și ale incluziunii profesionale.

Obligații privind întreținerea și organizarea locurilor de muncă

Regulamentul pune un accent mai mare pe menținerea permanentă a condițiilor de securitate și sănătate în muncă.

Nu este suficient ca locul de muncă să fie conform doar la momentul amenajării.

Angajatorul trebuie să asigure în mod continuu:

• întreținerea clădirilor și instalațiilor;
• verificarea echipamentelor utilizate;
• remedierea promptă a deficiențelor constatate;
• păstrarea ordinii și curățeniei;
• eliminarea obstacolelor care pot genera accidente;
• menținerea în stare corespunzătoare a sistemelor de protecție.

Această obligație are caracter permanent și trebuie integrată în activitatea curentă a fiecărei unități.

Ce documente pot necesita actualizare?

Modificările HG nr. 353/2010 nu impun automat refacerea întregii documentații SSM, însă în multe situații este necesară verificarea și actualizarea documentelor existente.

În special, recomandăm analizarea:

• evaluării riscurilor profesionale;
• planului anual de protecție și prevenire;
• instrucțiunilor de securitate și sănătate în muncă;
• planurilor de evacuare;
• procedurilor privind verificarea instalațiilor electrice;
• instrucțiunilor privind utilizarea echipamentelor de muncă;
• procedurilor de întreținere și mentenanță.

Actualizarea trebuie realizată numai după analiza condițiilor concrete existente în cadrul unității și a modificărilor legislative aplicabile.

Noile Norme de securitate la exploatarea instalațiilor electrice. Ce trebuie să știe angajatorii după intrarea în vigoare a Hotărârii ANRE nr. 823/2025

Exploatarea instalațiilor electrice reprezintă una dintre activitățile cu cel mai ridicat nivel de risc profesional, motiv pentru care aceasta este reglementată prin norme tehnice speciale. Respectarea acestor reguli este esențială pentru prevenirea electrocutărilor, incendiilor, exploziilor și a altor accidente grave de muncă.

În acest context, începând cu data de 30 iunie 2026, au intrat în vigoare noile Norme de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, aprobate prin Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 823 din 23 decembrie 2025.

Prin intrarea în vigoare a acestui act normativ, Hotărârea ANRE nr. 394/2019, prin care au fost aprobate Normele de securitate la exploatarea instalațiilor electrice (NE1-02:2019), a fost abrogată.

Această schimbare are un impact direct asupra tuturor angajatorilor care utilizează instalații electrice în activitatea lor, indiferent dacă desfășoară activități industriale, comerciale, agricole, de construcții sau de birou.

De ce au fost adoptate noile norme?

Scopul principal al noilor norme este actualizarea cerințelor tehnice privind exploatarea instalațiilor electrice și armonizarea acestora cu evoluția tehnologiilor utilizate în domeniul energetic și cu cerințele moderne privind securitatea muncii.

Noile prevederi stabilesc reguli mai clare privind:

• organizarea activităților de exploatare a instalațiilor electrice;
• responsabilitățile angajatorului;
• responsabilitățile personalului electrotehnic;
• responsabilitățile personalului neelectrotehnic;
• organizarea lucrărilor în instalațiile electrice;
• măsurile tehnice și organizatorice de securitate;
• utilizarea echipamentelor individuale de protecție;
• autorizarea și executarea lucrărilor.

Scopul acestor reguli este reducerea numărului accidentelor de muncă provocate de energia electrică și creșterea nivelului de securitate în exploatarea instalațiilor electrice.

Cine este obligat să respecte noile norme?

Una dintre cele mai frecvente concepții greșite este aceea că aceste norme se aplică doar electricienilor.

În realitate, obligațiile prevăzute de regulament vizează toate unitățile care exploatează instalații electrice.

În funcție de activitatea desfășurată, pot fi implicați:

• angajatorii;
• conducătorii unităților;
• persoanele responsabile de exploatarea instalațiilor electrice;
• personalul electrotehnic;
• personalul electrotehnologic;
• personalul neelectrotehnic;
• lucrătorii care desfășoară activități în apropierea instalațiilor electrice.

Prin urmare, chiar și companiile care nu au electricieni angajați trebuie să respecte anumite obligații prevăzute de aceste norme.

Ce impact au noile norme asupra documentației companiei?

Intrarea în vigoare a Hotărârii ANRE nr. 823/2025 nu înseamnă că toate documentele trebuie refăcute integral.

Cu toate acestea, angajatorii ar trebui să analizeze dacă documentația existentă face trimitere la Hotărârea ANRE nr. 394/2019, act normativ care a fost abrogat.

În funcție de activitatea desfășurată, pot necesita revizuire:

• instrucțiunile privind exploatarea instalațiilor electrice;
• instrucțiunile pentru atribuirea grupei I de electrosecuritate personalului neelectrotehnic;
• ordinele privind desemnarea persoanelor responsabile;
• procedurile privind executarea lucrărilor în instalațiile electrice;
• programele de instruire;
• documentele interne care conțin trimiteri la actul normativ abrogat.

Actualizarea acestor documente trebuie realizată cu atenție, astfel încât referințele legislative și conținutul tehnic să corespundă noilor norme aflate în vigoare.

Instruirea personalului rămâne o obligație esențială

Un alt aspect important este instruirea lucrătorilor.

Angajatorul trebuie să se asigure că personalul care exploatează sau utilizează instalații electrice cunoaște riscurile existente și măsurile de prevenire aplicabile.

În funcție de atribuțiile fiecărui lucrător, pot fi necesare:

• instruirea personalului electrotehnic;
• instruirea personalului electrotehnologic;
• instruirea personalului neelectrotehnic pentru atribuirea grupei I de electrosecuritate;
• instruiri suplimentare atunci când apar modificări legislative, tehnologice sau organizatorice.

Instruirea trebuie adaptată activităților efectiv desfășurate și completată cu verificarea cunoștințelor, conform procedurilor interne aplicabile.

Ce recomandăm angajatorilor?

Intrarea în vigoare a noilor norme reprezintă un moment oportun pentru verificarea modului în care este organizată activitatea privind exploatarea instalațiilor electrice în cadrul companiei.

Recomandăm efectuarea unei analize care să urmărească:

• existența persoanelor desemnate pentru exploatarea instalațiilor electrice;
• actualizarea instrucțiunilor și procedurilor interne;
• verificarea documentelor privind atribuirea grupei I de electrosecuritate;
• organizarea instruirilor necesare;
• verificarea echipamentelor individuale de protecție utilizate;
• revizuirea evaluării riscurilor profesionale pentru activitățile care implică riscuri electrice;
• eliminarea trimiterilor la acte normative abrogate.

O astfel de analiză contribuie la reducerea riscului de accidente de muncă și la asigurarea conformității cu cerințele legale în vigoare.

Reforma Inspectoratului de Stat al Muncii în 2025–2026. Cum se schimbă controalele și ce trebuie să știe fiecare angajator

Una dintre cele mai importante reforme legislative din ultimii ani vizează activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM). Prin Legea nr. 311 din 18 decembrie 2025 și Legea nr. 330 din 29 decembrie 2025, cadrul normativ privind inspecția muncii a fost revizuit substanțial, modificările intrând în vigoare la 31 decembrie 2025. Reforma urmărește consolidarea rolului Inspectoratului de Stat al Muncii, armonizarea legislației Republicii Moldova cu standardele Organizației Internaționale a Muncii și cu cerințele Uniunii Europene, precum și creșterea eficienței activităților de control și prevenire.

Spre deosebire de modificările tehnice aduse altor acte normative, reforma Inspectoratului de Stat al Muncii are un impact direct asupra tuturor angajatorilor, deoarece influențează modul în care sunt organizate și desfășurate controalele, drepturile inspectorilor de muncă, obligațiile angajatorilor și procedurile aplicabile în timpul verificărilor.

De ce a fost necesară această reformă?

În ultimii ani, legislația privind inspecția muncii a fost criticată pentru faptul că limita eficiența controalelor și nu răspundea în totalitate standardelor internaționale în materie de inspecție a muncii.

Prin noile modificări, legiuitorul și-a propus:

• consolidarea competențelor Inspectoratului de Stat al Muncii;
• creșterea eficienței activităților de control;
• combaterea muncii nedeclarate și a altor forme de ocupare ilegală;
• îmbunătățirea protecției drepturilor lucrătorilor;
• prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale;
• armonizarea legislației naționale cu convențiile Organizației Internaționale a Muncii și cu legislația Uniunii Europene.

Prin urmare, accentul nu mai este pus exclusiv pe sancționarea încălcărilor, ci și pe consolidarea rolului preventiv și de consiliere al Inspectoratului.

Inspectoratul de Stat al Muncii are competențe extinse

Noua reglementare stabilește în mod expres că Inspectoratul de Stat al Muncii exercită controlul asupra respectării legislației în domeniul:

• relațiilor individuale și colective de muncă;
• securității și sănătății în muncă;
• prevenirii și combaterii muncii nedeclarate;
• egalității de șanse și de tratament în raporturile de muncă;
• prevenirii discriminării și hărțuirii la locul de muncă;
• activității agenților de muncă temporară și a agențiilor private de ocupare a forței de muncă;
• cercetării accidentelor de muncă, în condițiile prevăzute de legislație.

Astfel, controalele Inspectoratului nu se limitează doar la verificarea documentației SSM, ci pot viza întreaga conformitate a angajatorului cu legislația muncii.

Controalele pot fi efectuate fără informare prealabilă

Una dintre cele mai importante modificări privește posibilitatea efectuării controalelor fără notificarea prealabilă a angajatorului.

Inspectorul de muncă poate pătrunde în unitate fără informare prealabilă atunci când acest lucru este necesar pentru realizarea eficientă a controlului, în special în situațiile în care notificarea ar putea compromite verificările.

Această modificare are ca scop prevenirea situațiilor în care documentele sau condițiile de muncă sunt schimbate temporar înainte de control.

Totodată, inspectorul poate efectua verificări atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, dacă activitatea unității se desfășoară în aceste intervale.

Drepturile inspectorului de muncă au fost extinse

Noua reglementare conferă inspectorilor de muncă un set extins de competențe pentru documentarea și verificarea respectării legislației.

În timpul controlului, inspectorul poate, printre altele:

• solicita documente și informații relevante;
• adresa întrebări angajatorului, lucrătorilor și altor persoane aflate la locul de muncă;
• solicita identificarea persoanelor prezente în unitate;
• efectua fotografii, înregistrări video sau audio atunci când acestea sunt necesare documentării controlului;
• preleva probe sau solicita efectuarea unor expertize și măsurători prin organisme specializate;
• realiza copii ale documentelor, inclusiv în format electronic;
• dispune măsuri temporare pentru conservarea documentelor și probelor pe durata controlului, inclusiv sigilarea temporară a spațiilor destinate păstrării acestora, în condițiile prevăzute de lege.

Aceste competențe sporesc capacitatea Inspectoratului de a documenta încălcările și de a preveni distrugerea sau modificarea probelor relevante.

Inspectoratul are și un rol de prevenire și consiliere

Un aspect pozitiv al reformei este consolidarea funcției de informare și asistență.

Inspectoratul de Stat al Muncii nu are doar atribuții de control, ci poate acorda, la cererea angajatorilor și lucrătorilor, consiliere și asistență metodologică privind aplicarea corectă a legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă.

Această abordare urmărește prevenirea încălcărilor înainte ca acestea să conducă la accidente, litigii sau sancțiuni.

Ce trebuie să facă angajatorii?

În contextul noilor competențe ale Inspectoratului de Stat al Muncii, fiecare angajator ar trebui să efectueze o verificare internă a gradului de conformitate al companiei.

În mod prioritar, recomandăm analizarea:

• documentației obligatorii în domeniul securității și sănătății în muncă;
• documentelor privind raporturile de muncă;
• evaluării riscurilor profesionale;
• instrucțiunilor SSM;
• fișelor și registrelor de instruire;
• documentelor privind examenele medicale;
• documentelor referitoare la echipamentul individual de protecție;
• procedurilor privind cercetarea accidentelor de muncă;
• regulamentelor și procedurilor interne.

Este important ca documentele să nu fie doar existente, ci și actualizate și aplicate efectiv în activitatea de zi cu zi.

Modificările aduse Hotărârii Guvernului nr. 1361/2005 privind cercetarea accidentelor de muncă. Cum trebuie să se pregătească angajatorii pentru noile reguli aplicabile din 2027?

Cercetarea accidentelor de muncă reprezintă una dintre cele mai importante obligații ale angajatorilor în domeniul securității și sănătății în muncă. Modul în care este investigat un accident influențează nu doar stabilirea cauzelor și a împrejurărilor producerii acestuia, ci și măsurile care trebuie implementate pentru prevenirea unor evenimente similare în viitor.

În Republica Moldova, procedura de cercetare a accidentelor de muncă este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie 2005. După aproape două decenii de aplicare, acest regulament a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 159 din 8 aprilie 2026, noile prevederi urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Deși modificările nu sunt încă aplicabile, angajatorii nu ar trebui să aștepte sfârșitul anului 2026 pentru a analiza noile cerințe. Adaptarea din timp a procedurilor interne și a documentației permite implementarea treptată a modificărilor și reduce riscul apariției unor dificultăți în momentul intrării lor în vigoare.

De ce a fost modificat regulamentul?

Accidentele de muncă au un impact major atât asupra sănătății lucrătorilor, cât și asupra activității angajatorilor. În practică, cercetarea unui accident trebuie să conducă la identificarea cauzelor reale ale producerii acestuia și la adoptarea unor măsuri eficiente de prevenire.

Modificările aduse HG nr. 1361/2005 urmăresc:

• modernizarea procedurii de cercetare;
• armonizarea cu evoluția legislației în domeniul securității și sănătății în muncă;
• clarificarea responsabilităților participanților la cercetare;
• îmbunătățirea modului de documentare a accidentelor de muncă;
• eficientizarea colaborării dintre angajatori și autoritățile competente.

Obiectivul principal nu este complicarea procedurilor, ci creșterea calității investigațiilor și prevenirea repetării accidentelor.

Ce trebuie să știe angajatorii încă din 2026?

Chiar dacă noile prevederi vor deveni obligatorii abia la 1 ianuarie 2027, perioada rămasă până la aplicarea lor trebuie utilizată pentru pregătirea companiei.

Angajatorii ar trebui să analizeze:

• procedurile interne privind raportarea accidentelor de muncă;
• persoanele desemnate pentru cercetarea accidentelor;
• documentele utilizate în cadrul investigațiilor;
• modul de păstrare și arhivare a documentelor;
• procedurile privind implementarea măsurilor dispuse în urma cercetării.

Această analiză preventivă va facilita tranziția la noul cadru normativ.

Cercetarea accidentelor nu este o simplă formalitate

În practică, unele companii tratează cercetarea accidentelor exclusiv ca pe o obligație administrativă.

În realitate, scopul investigației este mult mai amplu.

O cercetare corectă trebuie să stabilească:

• împrejurările producerii accidentului;
• cauzele directe și indirecte;
• factorii de risc implicați;
• persoanele cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă;
• măsurile necesare pentru prevenirea producerii unor accidente similare.

Calitatea cercetării influențează direct eficiența măsurilor de prevenire adoptate ulterior.

Ce documente este recomandat să fie revizuite?

În perspectiva aplicării noilor prevederi, recomandăm verificarea următoarelor documente:

• procedura internă privind cercetarea accidentelor de muncă;
• regulamentul intern, dacă acesta conține dispoziții referitoare la raportarea accidentelor;
• ordinele privind desemnarea persoanelor responsabile;
• formularele utilizate pentru investigarea evenimentelor;
• procedurile privind raportarea accidentelor și incidentelor periculoase;
• planurile de protecție și prevenire, pentru a integra măsurile rezultate din accidentele investigate.

În funcție de activitatea companiei, pot fi necesare și alte actualizări ale documentației interne.

Accidentul de muncă trebuie privit ca o oportunitate de prevenire

Un accident de muncă nu trebuie analizat doar din perspectiva consecințelor produse.

Fiecare eveniment oferă informații valoroase despre modul în care funcționează sistemul de securitate și sănătate în muncă al companiei.

O investigație completă permite:

• identificarea deficiențelor organizaționale;
• evaluarea eficienței instruirii lucrătorilor;
• verificarea respectării instrucțiunilor de securitate;
• identificarea riscurilor insuficient controlate;
• îmbunătățirea măsurilor de prevenire.

În acest mod, cercetarea accidentelor contribuie la dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe prevenire, nu doar pe reacția după producerea unui eveniment.

Noul Regulament privind supravegherea sănătății lucrătorilor și examenele medicale obligatorii. Ce schimbări aduce Hotărârea Guvernului nr. 146/2026?

Protejarea sănătății lucrătorilor reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale securității și sănătății în muncă. Identificarea din timp a afecțiunilor generate sau influențate de activitatea profesională contribuie la prevenirea bolilor profesionale, reducerea accidentelor de muncă și menținerea capacității de muncă a personalului.

În acest context, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 146 din 1 aprilie 2026 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, care va abroga Hotărârea Guvernului nr. 1079/2023 și va intra în vigoare la 7 noiembrie 2026. Noul act normativ introduce un cadru modern privind supravegherea sănătății ocupaționale și reorganizează modul în care sunt efectuate examenele medicale obligatorii ale lucrătorilor.

Comparativ cu reglementarea anterioară, noul regulament pune un accent mult mai mare pe prevenție, pe evaluarea riscurilor profesionale și pe adaptarea supravegherii medicale la condițiile reale de muncă existente în fiecare unitate.

De ce a fost adoptat un nou regulament?

În ultimii ani, medicina muncii a evoluat semnificativ, iar supravegherea sănătății lucrătorilor nu mai este privită doar ca o obligație formală de efectuare a unor examene medicale periodice.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026, autoritățile urmăresc:

• consolidarea prevenirii bolilor profesionale;
• depistarea precoce a afecțiunilor legate de activitatea profesională;
• adaptarea examenelor medicale la nivelul real al riscurilor profesionale;
• utilizarea mai eficientă a resurselor medicale;
• armonizarea legislației Republicii Moldova cu cerințele europene privind sănătatea ocupațională.

Scopul principal al noilor reguli este ca supravegherea medicală să fie fundamentată pe evaluarea riscurilor profesionale și nu doar pe denumirea funcției ocupate de lucrător.

Ce se schimbă în organizarea examenelor medicale?

Noul regulament stabilește mai clar situațiile în care examenele medicale obligatorii trebuie organizate.

În funcție de riscurile profesionale existente, acestea pot fi efectuate:

• la angajare;
• periodic;
• la reluarea activității, în situațiile prevăzute de regulament;
• la încetarea expunerii la anumite riscuri profesionale;
• după încetarea expunerii, atunci când natura riscului impune monitorizarea stării de sănătate și după încheierea activității profesionale.

Această abordare permite o monitorizare mai eficientă a sănătății lucrătorilor expuși la factori de risc profesional.

Evaluarea riscurilor profesionale devine și mai importantă

Una dintre cele mai importante schimbări este legătura directă dintre evaluarea riscurilor profesionale și supravegherea medicală.

În practică, examinările medicale nu trebuie organizate arbitrar, ci în funcție de:

• factorii de risc identificați la locul de muncă;
• nivelul expunerii lucrătorilor;
• natura activităților desfășurate;
• recomandările medicului de medicina muncii.

Aceasta înseamnă că o evaluare a riscurilor profesionale incompletă sau neactualizată poate influența și organizarea examenelor medicale obligatorii.

Fișa de aptitudine în muncă capătă un rol esențial

În urma examenului medical, medicul de medicina muncii stabilește aptitudinea lucrătorului pentru activitatea desfășurată.

Rezultatele sunt consemnate în Fișa de aptitudine în muncă, document care poate conține concluzii precum:

• apt pentru muncă;
• apt cu recomandări sau restricții;
• inapt temporar;
• inapt pentru postul respectiv, în condițiile prevăzute de lege.

Acest document permite angajatorului să adapteze condițiile de muncă atunci când este necesar și să prevină expunerea lucrătorilor la riscuri incompatibile cu starea lor de sănătate.

Cine suportă costurile examenelor medicale?

O întrebare frecvent adresată de angajatori și lucrători privește costurile examenelor medicale.

Noul regulament menține principiul potrivit căruia lucrătorul nu trebuie să suporte cheltuielile aferente examinărilor medicale obligatorii. Costurile revin, în principal, angajatorului, iar în anumite situații prevăzute de legislație pot fi acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. De asemenea, dacă o persoană suportă costul examenului medical la angajare și este declarată aptă, angajatorul are obligația de a-i restitui suma în termenul prevăzut de regulament.

Ce documente trebuie analizate și actualizate?

Intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 146/2026 impune verificarea modului în care este organizată supravegherea sănătății lucrătorilor în cadrul companiei.

În funcție de activitatea desfășurată, recomandăm revizuirea:

• evaluării riscurilor profesionale;
• listelor lucrătorilor expuși factorilor de risc profesional;
• procedurilor interne privind organizarea examenelor medicale;
• contractelor încheiate cu prestatorii de servicii de medicina muncii;
• documentelor privind monitorizarea aptitudinii în muncă;
• procedurilor privind gestionarea recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii.

Actualizarea trebuie realizată în raport cu riscurile profesionale existente și cu cerințele noului regulament, nu doar prin modificarea denumirilor actelor normative.

Recomandarea SSM Expert SRL

Din experiența noastră, una dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în practică este organizarea examenelor medicale fără o corelare reală cu evaluarea riscurilor profesionale.

Recomandăm tuturor angajatorilor ca, înainte de intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 146/2026, să efectueze o analiză comună împreună cu specialistul în securitate și sănătate în muncă și cu medicul de medicina muncii. Această colaborare permite stabilirea corectă a categoriilor de lucrători care trebuie supuși supravegherii medicale, actualizarea documentației și organizarea examenelor medicale în conformitate cu noile cerințe legale.

Modificările aduse Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat. Ce impact au asupra angajatorilor?

Controlul de stat reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care autoritățile verifică respectarea obligațiilor legale de către întreprinderi. În Republica Moldova, regulile generale privind organizarea și desfășurarea controalelor sunt stabilite prin Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

În perioada 2025–2026, această lege a fost modificată prin Legea nr. 201 din 10 iulie 2025, unele dintre noile prevederi devenind aplicabile începând cu 28 august 2026. Modificările urmăresc perfecționarea cadrului general al controalelor de stat și adaptarea acestuia la evoluția legislației naționale și la standardele internaționale privind activitatea autorităților de control.

Totuși, este important de făcut o precizare esențială.

Modificările aduse legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Ce trebuie să facă angajatorii odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 195/2024?

În activitatea oricărui angajator sunt prelucrate zilnic date cu caracter personal ale salariaților, candidaților la angajare, colaboratorilor, clienților și altor persoane fizice. De la încheierea contractului individual de muncă și până la încetarea raporturilor de muncă, angajatorul colectează și utilizează o cantitate semnificativă de informații, inclusiv date de identificare, date privind sănătatea, date salariale, informații privind pregătirea profesională și alte categorii de date protejate de lege.

În acest context, una dintre cele mai importante modificări legislative din perioada 2025–2026 este reprezentată de intrarea în vigoare, la 23 august 2026, a Legii nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal, care va abroga Legea nr. 133/2011 și va introduce un cadru legislativ nou, armonizat cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) al Uniunii Europene.

Această modificare nu privește doar departamentele de resurse umane sau companiile din domeniul IT. Ea afectează practic orice angajator care prelucrează date cu caracter personal în cadrul activității sale.

De ce a fost adoptată o nouă lege?

Legea nr. 195/2024 are ca obiectiv modernizarea cadrului național privind protecția datelor și alinierea acestuia la standardele europene.

Prin adoptarea noii legi, Republica Moldova urmărește:

• consolidarea drepturilor persoanelor ale căror date sunt prelucrate;
• creșterea responsabilității operatorilor de date;
• instituirea unor reguli clare privind colectarea, utilizarea și stocarea datelor cu caracter personal;
• introducerea unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru protejarea informațiilor;
• armonizarea legislației naționale cu standardele Uniunii Europene.

Prin urmare, protecția datelor nu mai este privită ca o simplă obligație administrativă, ci ca un element esențial al unei guvernanțe responsabile.

Ce impact are noua lege asupra angajatorilor?

Majoritatea angajatorilor prelucrează date cu caracter personal în fiecare etapă a raporturilor de muncă.

Printre documentele care conțin astfel de date se numără:

• contractele individuale de muncă;
• dosarele personale ale salariaților;
• fișele de post;
• statele de personal;
• fișele individuale de instruire SSM;
• registrele de instruire;
• documentele privind examenele medicale;
• dosarele de cercetare a accidentelor de muncă;
• evidențele privind echipamentul individual de protecție;
• documentele privind evaluarea performanțelor profesionale.

Toate aceste documente trebuie gestionate cu respectarea cerințelor privind protecția datelor cu caracter personal.

Ce legătură există între protecția datelor și securitatea și sănătatea în muncă?

Mulți angajatori consideră că legislația privind protecția datelor nu are legătură cu securitatea și sănătatea în muncă.

În realitate, activitățile SSM implică frecvent prelucrarea unor categorii importante de date personale.

De exemplu:

• fișele individuale de instruire conțin date de identificare ale lucrătorilor;
• documentele privind examenele medicale includ informații referitoare la aptitudinea în muncă;
• dosarele accidentelor de muncă pot conține date medicale și alte informații sensibile;
• registrele obligatorii conțin numele, funcțiile și semnăturile lucrătorilor;
• evaluările riscurilor profesionale pot identifica persoane sau categorii de lucrători expuși unor factori de risc.

Din acest motiv, documentația SSM trebuie administrată nu doar în conformitate cu legislația muncii, ci și cu regulile privind protecția datelor cu caracter personal.

Ce măsuri ar trebui să ia angajatorii?

Intrarea în vigoare a Legii nr. 195/2024 reprezintă un moment oportun pentru reevaluarea modului în care compania gestionează datele personale.

În funcție de activitatea desfășurată, poate fi necesară:

• revizuirea politicilor interne privind protecția datelor;
• actualizarea procedurilor privind colectarea și păstrarea documentelor;
• verificarea accesului la dosarele de personal;
• stabilirea termenelor de păstrare a documentelor;
• instruirea personalului care prelucrează date cu caracter personal;
• actualizarea informărilor și procedurilor interne privind prelucrarea datelor.

Aceste măsuri contribuie la reducerea riscului de încălcare a drepturilor persoanelor vizate și la respectarea noilor cerințe legale.

Ce documente pot necesita actualizare?

În contextul noii legislații, recomandăm verificarea următoarelor categorii de documente:

• politica privind protecția datelor cu caracter personal;
• procedurile interne privind gestionarea dosarelor de personal;
• formularele utilizate la angajare;
• informările privind prelucrarea datelor;
• procedurile privind arhivarea și distrugerea documentelor;
• documentele utilizate în domeniul securității și sănătății în muncă care conțin date cu caracter personal.

Actualizarea acestora trebuie realizată în funcție de activitățile efective ale companiei și de categoriile de date prelucrate.

Modificările aduse Codului muncii al Republicii Moldova. Ce obligații noi au angajatorii în 2026?

Pe lângă modificările aduse legislației din domeniul securității și sănătății în muncă, perioada 2025–2026 a fost marcată și de schimbări importante ale Codului muncii al Republicii Moldova. Aceste modificări nu influențează doar raporturile juridice dintre angajatori și salariați, ci au și un impact direct asupra organizării activităților de prevenire, climatului organizațional și politicilor interne ale companiilor.

În cursul anului 2026 au fost adoptate mai multe acte normative care modifică Codul muncii, unele vizând aspecte precum salariul minim și negocierea colectivă, iar altele continuând procesul de implementare a normelor privind prevenirea violenței și hărțuirii în muncă și armonizarea legislației naționale cu standardele Uniunii Europene și ale Organizației Internaționale a Muncii.

Pentru angajatori, aceste modificări înseamnă că respectarea legislației muncii nu mai poate fi analizată separat de obligațiile privind securitatea și sănătatea în muncă. Cele două domenii sunt din ce în ce mai interconectate și trebuie gestionate într-o manieră unitară.

Prevenirea violenței și hărțuirii în muncă devine o responsabilitate organizațională

Una dintre cele mai importante direcții ale modificărilor legislative este consolidarea măsurilor privind prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii în muncă.

Nu mai este suficient ca angajatorul să reacționeze doar după apariția unui incident. Acesta trebuie să creeze un mediu de lucru în care astfel de comportamente să fie prevenite prin politici interne, proceduri clare și mecanisme eficiente de raportare și soluționare a sesizărilor.

În practică, acest lucru presupune:

• adoptarea unor reguli interne clare privind comportamentul la locul de muncă;
• informarea salariaților despre drepturile și obligațiile lor;
• instituirea unor proceduri confidențiale de sesizare;
• analizarea obiectivă a fiecărei reclamații;
• adoptarea măsurilor necesare pentru prevenirea repetării unor astfel de situații.

Aceste măsuri contribuie nu doar la respectarea legislației, ci și la crearea unui climat organizațional bazat pe respect reciproc și demnitate în muncă.

Politicile interne devin tot mai importante

În ultimii ani, legislația muncii s-a orientat tot mai mult către responsabilizarea angajatorilor prin elaborarea unor politici interne clare.

În funcție de specificul activității și de numărul de salariați, poate fi necesară revizuirea sau elaborarea unor documente precum:

• regulamentul intern;
• procedurile privind prevenirea violenței și hărțuirii;
• procedurile de soluționare a sesizărilor;
• procedurile privind respectarea egalității de tratament;
• politicile privind protecția demnității în muncă.

Aceste documente trebuie adaptate activității concrete a fiecărei organizații și comunicate tuturor lucrătorilor.

Egalitatea de tratament și transparența în raporturile de muncă

Un alt obiectiv important al reformelor îl reprezintă consolidarea principiului egalității de tratament și creșterea transparenței în relațiile de muncă.

Republica Moldova continuă procesul de armonizare a legislației cu standardele Uniunii Europene, inclusiv în domeniul egalității de remunerare și transparenței salariale, fiind inițiate proiecte legislative dedicate acestor aspecte.

Pentru angajatori, aceasta înseamnă că politicile privind salarizarea, promovarea și evaluarea personalului trebuie să fie bazate pe criterii obiective și aplicate în mod nediscriminatoriu.

Dialogul social și negocierea colectivă

Modificările legislative din 2026 au adus și completări privind dialogul social și negocierea colectivă.

Au fost introduse noțiuni noi și actualizate reguli privind negocierea colectivă și acoperirea prin contracte colective de muncă, în vederea consolidării dialogului dintre angajatori și salariați.

Pentru companiile în care există organizații sindicale sau reprezentanți ai salariaților, aceste modificări pot avea impact asupra modului de desfășurare a negocierilor colective și asupra documentelor utilizate în acest proces.

Ce documente este recomandat să fie revizuite?

În contextul modificărilor Codului muncii, recomandăm verificarea următoarelor documente:

• regulamentul intern;
• contractele individuale de muncă, atunci când este necesar;
• contractele colective de muncă;
• procedurile privind prevenirea violenței și hărțuirii;
• procedurile privind egalitatea de tratament;
• politicile interne privind raporturile de muncă;
• procedurile disciplinare;
• documentele privind informarea salariaților.

Actualizarea acestor documente trebuie realizată în funcție de modificările legislative efectiv aplicabile și de specificul activității companiei.

Legătura dintre Codul muncii și securitatea și sănătatea în muncă

Deși Codul muncii și Legea nr. 186/2008 sunt acte normative distincte, aplicarea lor este strâns legată.

Un mediu de lucru sigur nu presupune doar eliminarea riscurilor fizice, chimice sau biologice. El include și protejarea sănătății psihice, prevenirea comportamentelor abuzive, respectarea demnității lucrătorilor și promovarea unui climat organizațional bazat pe colaborare și respect.

Din acest motiv, politicile privind securitatea și sănătatea în muncă trebuie integrate cu politicile privind resursele umane și relațiile de muncă.

Recomandarea SSM Expert SRL

Recomandăm tuturor angajatorilor ca, odată cu actualizarea documentației din domeniul securității și sănătății în muncă, să efectueze și o analiză a documentelor care reglementează raporturile de muncă.

O abordare integrată permite evitarea contradicțiilor dintre documentele interne, reduce riscul apariției litigiilor de muncă și contribuie la crearea unui mediu de lucru sigur, echitabil și conform legislației în vigoare.

Ordinul Ministerului Sănătății nr. 325/2025 privind instruirea igienică obligatorie. Ce obligații au angajatorii și cine trebuie să urmeze această instruire?

Pe lângă modificările importante aduse legislației privind securitatea și sănătatea în muncă, relațiile de muncă și supravegherea sănătății lucrătorilor, anul 2025 a adus și schimbări semnificative în domeniul instruirii igienice obligatorii.

Prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 325 din 7 aprilie 2025, publicat în Monitorul Oficial la 14 aprilie 2025, a fost aprobată noua listă a profesiilor care necesită instruire igienică obligatorie, precum și noile programe de instruire igienică. Totodată, a fost abrogat Ordinul Ministerului Sănătății nr. 314/2020, care reglementa anterior acest domeniu.

Această modificare este deosebit de importantă pentru angajatorii care activează în domenii în care sănătatea publică și igiena profesională au un rol esențial, deoarece impune verificarea încadrării personalului în noile categorii de profesii și organizarea instruirii conform programelor actualizate.

De ce a fost adoptat un nou ordin?

În ultimii ani au avut loc modificări importante în organizarea activităților economice, în structura ocupațiilor și în cerințele privind sănătatea publică.

Din acest motiv, Ministerul Sănătății a revizuit atât lista profesiilor pentru care instruirea igienică este obligatorie, cât și conținutul programelor de instruire, astfel încât acestea să corespundă riscurilor actuale și standardelor moderne din domeniul sănătății publice.

Scopul principal al ordinului este reducerea riscului de transmitere a bolilor și asigurarea unui nivel corespunzător de cunoștințe privind normele de igienă pentru persoanele care, prin natura activității lor, pot influența sănătatea populației.

Cine trebuie să urmeze instruirea igienică?

Noua listă aprobată prin Ordinul nr. 325/2025 stabilește categoriile de profesii și domenii de activitate pentru care instruirea igienică este obligatorie.

În funcție de activitatea desfășurată, obligația poate viza personalul din domenii precum:

• alimentația publică;
• industria alimentară;
• comerțul cu produse alimentare;
• instituțiile de învățământ;
• instituțiile medicale;
• serviciile sociale;
• unitățile de cazare;
• saloanele de înfrumusețare;
• alte activități în care există cerințe speciale privind respectarea normelor de igienă.

Fiecare angajator trebuie să verifice dacă funcțiile existente în cadrul companiei se regăsesc în lista aprobată prin ordin.

Ce conține instruirea igienică?

Scopul instruirii nu este doar transmiterea unor informații teoretice.

Programele aprobate de Ministerul Sănătății urmăresc dezvoltarea unor cunoștințe practice privind:

• regulile de igienă personală;
• prevenirea contaminării produselor și suprafețelor;
• prevenirea răspândirii bolilor transmisibile;
• măsurile de igienă aplicabile activităților profesionale;
• responsabilitățile lucrătorilor privind protecția sănătății publice;
• respectarea cerințelor sanitare specifice domeniului de activitate.

Conținutul concret al instruirii diferă în funcție de profesia și domeniul în care activează lucrătorul.

Ce obligații au angajatorii?

Adoptarea Ordinului nr. 325/2025 nu înseamnă doar schimbarea listei profesiilor.

Angajatorii trebuie să se asigure că:

• identifică funcțiile pentru care instruirea igienică este obligatorie;
• organizează instruirea personalului conform noilor programe aprobate;
• păstrează documentele care confirmă efectuarea instruirii;
• includ această obligație în procesul de angajare și de gestionare a personalului;
• urmăresc respectarea periodicității stabilite de legislația aplicabilă.

Aceste obligații completează, și nu înlocuiesc, cerințele privind instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă.

Instruirea igienică și instruirea SSM sunt obligații distincte

În practică, una dintre cele mai frecvente confuzii este considerarea instruirii igienice ca echivalent al instruirii în domeniul securității și sănătății în muncă.

Aceste două obligații au însă scopuri diferite.

Instruirea SSM urmărește prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.

Instruirea igienică urmărește protejarea sănătății publice și prevenirea riscurilor sanitare specifice anumitor activități.

Prin urmare, efectuarea uneia dintre aceste instruiri nu exonerează angajatorul de obligația efectuării celeilalte atunci când legislația o impune.

Ce documente este recomandat să fie revizuite?

După intrarea în vigoare a Ordinului nr. 325/2025, recomandăm verificarea:

• listei funcțiilor existente în companie;
• documentelor privind instruirea igienică;
• procedurilor de angajare;
• planurilor anuale de instruire;
• evidenței personalului care trebuie să urmeze instruirea;
• procedurilor interne privind respectarea normelor de igienă.

Această analiză permite identificarea din timp a eventualelor obligații suplimentare și evitarea neconformităților în cadrul controalelor efectuate de autoritățile competente.

Ce documente trebuie revizuite și actualizate după modificările legislative din perioada 2025–2026?

Adoptarea numeroaselor modificări legislative în perioada 2025–2026 nu înseamnă că fiecare angajator trebuie să refacă integral întreaga documentație internă privind securitatea și sănătatea în muncă. În practică, obligația angajatorului este de a verifica dacă documentele existente reflectă legislația în vigoare și condițiile reale de muncă din cadrul unității.

Una dintre cele mai frecvente neconformități constatate în cadrul controalelor efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii este existența unor documente care conțin trimiteri la acte normative abrogate, proceduri care nu mai corespund legislației actuale sau evaluări ale riscurilor profesionale care nu au mai fost revizuite de mai mulți ani.

În multe cazuri, angajatorii consideră că documentația SSM trebuie actualizată doar atunci când apar modificări ale activității companiei. În realitate, modificările legislative reprezintă, la rândul lor, un motiv pentru revizuirea documentelor interne, în măsura în care acestea sunt influențate de noile prevederi legale.

Actualizarea documentelor nu înseamnă refacerea lor integrală

O idee greșită întâlnită frecvent este că fiecare modificare legislativă obligă angajatorul să refacă toate actele privind securitatea și sănătatea în muncă.

În realitate, actualizarea documentației trebuie realizată proporțional cu modificările intervenite.

În unele situații poate fi suficientă:

• actualizarea temeiului legal;
• completarea unei proceduri existente;
• revizuirea unei instrucțiuni;
• modificarea unui formular;
• actualizarea unei evaluări a riscurilor profesionale.

În alte situații însă, atunci când modificările legislative sunt semnificative sau activitatea companiei s-a schimbat, poate fi necesară elaborarea unor documente noi sau reorganizarea sistemului de management al securității și sănătății în muncă.

Documentele care trebuie analizate cu prioritate

În urma modificărilor legislative adoptate în perioada 2025–2026, recomandăm verificarea cel puțin a următoarelor categorii de documente:

1. Instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă

Instrucțiunile trebuie analizate pentru a verifica dacă:

• fac trimitere la acte normative încă în vigoare;
• corespund tehnologiilor și echipamentelor utilizate în prezent;
• reflectă riscurile profesionale existente;
• includ măsurile de prevenire impuse de legislația actuală.

Instrucțiunile care conțin referiri la acte normative abrogate sau care nu mai descriu activitatea reală a lucrătorilor trebuie revizuite.

2. Evaluarea riscurilor profesionale

Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă documentul central al sistemului de management SSM.

Aceasta trebuie analizată pentru a verifica dacă:

• toate locurile de muncă sunt evaluate;
• au fost identificate riscurile nou apărute;
• sunt analizate modificările tehnologice;
• sunt incluse toate categoriile de lucrători;
• măsurile de prevenire sunt încă eficiente.

O evaluare întocmită cu câțiva ani în urmă nu garantează automat conformitatea cu legislația actuală.

3. Planul anual de protecție și prevenire

Planul trebuie revizuit pentru a include:

• măsurile rezultate din modificările legislative;
• acțiunile necesare actualizării documentației;
• instruirile suplimentare;
• verificările tehnice necesare;
• măsurile rezultate din evaluarea riscurilor.

4. Ordinele privind organizarea activităților SSM

Se recomandă verificarea:

• ordinelor de desemnare a persoanelor responsabile;
• ordinelor privind evaluarea riscurilor;
• ordinelor privind aprobarea instrucțiunilor;
• ordinelor privind organizarea instruirilor;
• altor acte administrative interne.

Aceste documente trebuie să corespundă structurii actuale a companiei și prevederilor legislative în vigoare.

5. Regulamentele interne și procedurile operaționale

Este recomandată verificarea:

• regulamentului privind organizarea activităților SSM;
• procedurilor privind instruirea lucrătorilor;
• procedurilor privind cercetarea accidentelor;
• procedurilor privind acordarea echipamentului individual de protecție;
• procedurilor privind exploatarea instalațiilor electrice;
• procedurilor privind gestionarea situațiilor de urgență.

6. Documentația privind examenele medicale

În contextul intrării în vigoare a noului regulament privind supravegherea sănătății lucrătorilor, recomandăm analizarea:

• listelor lucrătorilor supuși examenelor medicale;
• procedurilor interne;
• contractelor cu prestatorii de servicii medicale;
• documentelor privind monitorizarea aptitudinii în muncă.

7. Documentația privind exploatarea instalațiilor electrice

Intrarea în vigoare a noilor norme impune verificarea:

• instrucțiunilor privind electrosecuritatea;
• documentelor privind atribuirea grupei I de electrosecuritate;
• procedurilor privind exploatarea instalațiilor electrice;
• ordinelor de desemnare a persoanelor responsabile.

8. Registrele obligatorii

Se recomandă verificarea:

• Registrului de instruire SSM;
• Registrului privind apărarea împotriva incendiilor;
• Registrului de acordare a echipamentului individual de protecție;
• Registrului accidentelor de muncă;
• altor registre obligatorii utilizate în cadrul unității.

9. Documentele privind protecția datelor cu caracter personal

După intrarea în vigoare a Legii nr. 195/2024 este recomandată verificarea:

• politicilor de confidențialitate;
• procedurilor privind gestionarea documentelor de personal;
• accesului la dosarele salariaților;
• termenelor de păstrare a documentelor.

Actualizarea documentației trebuie realizată individual pentru fiecare companie

Nu există un model universal de documentație aplicabil tuturor angajatorilor.

Documentele trebuie adaptate în funcție de:

• domeniul de activitate;
• numărul de salariați;
• structura organizațională;
• nivelul riscurilor profesionale;
• echipamentele utilizate;
• procesele tehnologice;
• existența punctelor de lucru;
• modificările intervenite în activitatea companiei.

Din acest motiv, simpla descărcare a unor modele de pe internet sau utilizarea unor documente elaborate pentru alte companii nu garantează respectarea obligațiilor legale.

De ce este importantă actualizarea documentelor înainte de un control?

În cadrul controalelor efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii nu este verificată doar existența documentelor, ci și conținutul, actualitatea și aplicarea lor în practică.

Inspectorii analizează dacă documentația:

• reflectă legislația în vigoare;
• este adaptată activității reale;
• este cunoscută și aplicată de lucrători;
• este susținută de dovezi privind implementarea măsurilor de prevenire.

Un document întocmit corect, dar care nu mai corespunde cerințelor legale sau situației reale din companie, poate conduce la constatarea unor neconformități în timpul controlului.

Cele mai frecvente greșeli pe care le fac angajatorii după modificările legislative din 2025–2026

Adoptarea unui număr atât de mare de modificări legislative într-o perioadă relativ scurtă a determinat numeroși angajatori să își concentreze atenția asupra elaborării unor documente noi sau asupra înlocuirii unor formulare existente. În practică însă, experiența controalelor efectuate de autoritățile competente demonstrează că cele mai multe neconformități nu apar din lipsa totală a documentației, ci din faptul că aceasta este incompletă, neactualizată sau nu reflectă modul real în care sunt organizate activitățile în cadrul unității.

În urma activităților de audit și consultanță desfășurate în cadrul companiilor din diverse domenii de activitate, pot fi identificate o serie de greșeli care se repetă frecvent și care pot conduce la constatarea unor abateri în cadrul controalelor Inspectoratului de Stat al Muncii.

1. Utilizarea documentelor care fac trimitere la acte normative abrogate

Aceasta este, probabil, cea mai frecventă problemă întâlnită.

Numeroase companii utilizează în continuare:

• instrucțiuni SSM;
• proceduri interne;
• regulamente;
• ordine;
• formulare;

care conțin trimiteri la acte normative care între timp au fost modificate sau chiar abrogate.

De exemplu, după modificările legislative din perioada 2025–2026, multe documente pot face încă referire la:

• Hotărârea ANRE nr. 394/2019;
• HG nr. 1079/2023;
• Legea nr. 133/2011;
• Ordinul Ministerului Sănătății nr. 314/2020;
• alte prevederi legislative care nu mai sunt în vigoare.

Prezența unor astfel de referințe demonstrează că documentația nu a fost revizuită și poate constitui un indiciu că sistemul de management SSM nu este actualizat.

2. Considerarea actualizării documentației ca o simplă formalitate

Mulți angajatori cred că actualizarea documentelor înseamnă doar modificarea denumirii actelor normative.

În realitate, modificările legislative impun adesea și:

• revizuirea procedurilor;
• actualizarea responsabilităților;
• modificarea programelor de instruire;
• adaptarea evaluării riscurilor profesionale;
• introducerea unor măsuri suplimentare de prevenire.

Actualizarea documentației trebuie să reflecte schimbările reale produse în legislație și în activitatea companiei.

3. Lipsa revizuirii evaluării riscurilor profesionale

Evaluarea riscurilor profesionale este unul dintre documentele care necesită cea mai mare atenție.

Cu toate acestea, în numeroase companii evaluarea:

• nu mai corespunde activităților desfășurate;
• nu include echipamentele noi;
• nu reflectă modificările proceselor tehnologice;
• nu ține cont de modificările legislative;
• nu este actualizată după reorganizarea activității.

O evaluare a riscurilor profesionale întocmită cu mai mulți ani în urmă nu poate fi considerată automat conformă doar pentru că există în dosarul companiei.

4. Instruiri efectuate formal

O altă neconformitate întâlnită frecvent este organizarea formală a instruirilor.

În unele situații:

• instruirea durează doar câteva minute;
• nu sunt prezentate riscurile reale;
• nu există demonstrații practice;
• lucrătorii semnează documentele fără a participa efectiv la instruire.

Scopul instruirii este prevenirea accidentelor de muncă, nu completarea unor registre.

5. Neactualizarea instrucțiunilor de securitate și sănătate în muncă

Instrucțiunile trebuie să reflecte:

• activitățile efectiv desfășurate;
• echipamentele utilizate;
• riscurile existente;
• măsurile de prevenire aplicabile.

În practică sunt întâlnite frecvent instrucțiuni:

• copiate de la alte companii;
• elaborate pentru alte domenii de activitate;
• care descriu echipamente inexistente;
• care fac referire la tehnologii ce nu mai sunt utilizate.

6. Lipsa corelării dintre documente

Documentația SSM trebuie privită ca un sistem unitar.

În multe cazuri se constată că:

• evaluarea riscurilor conține anumite funcții;
• instrucțiunile descriu alte activități;
• fișele de instruire utilizează alte denumiri ale funcțiilor;
• ordinele interne prevăd alte persoane responsabile.

Astfel de neconcordanțe demonstrează lipsa unei administrări unitare a documentației.

7. Ignorarea modificărilor privind medicina muncii

După adoptarea noului regulament privind supravegherea sănătății lucrătorilor, multe companii nu verifică:

• dacă listele lucrătorilor sunt actualizate;
• dacă examenele medicale sunt organizate conform riscurilor profesionale;
• dacă recomandările medicului sunt implementate.

Aceste aspecte sunt analizate și în cadrul controalelor.

8. Tratarea serviciului extern doar ca furnizor de documente

Uneori angajatorii consideră că încheierea unui contract cu un serviciu extern de protecție și prevenire este suficientă pentru respectarea obligațiilor legale.

În realitate, serviciul extern trebuie să desfășoare efectiv activitățile prevăzute în contract, iar angajatorul trebuie să colaboreze activ cu acesta.

Un contract fără implementarea măsurilor recomandate nu asigură conformitatea cu legislația.

9. Lipsa auditurilor periodice

Numeroase companii verifică documentația doar atunci când află despre un control.

Această abordare este riscantă.

Auditurile preventive permit:

• identificarea documentelor lipsă;
• depistarea actelor neactualizate;
• verificarea modului de aplicare a procedurilor;
• remedierea neconformităților înaintea controlului.

10. Convingerea că „nu ni se poate întâmpla”

Poate cea mai periculoasă greșeală este convingerea că modificările legislative îi privesc doar pe alți angajatori.

În realitate, obligațiile privind securitatea și sănătatea în muncă se aplică tuturor unităților, indiferent de:

• numărul de salariați;
• forma juridică;
• domeniul de activitate;
• existența sau nu a unor accidente de muncă în trecut.

Faptul că o companie nu a fost controlată până în prezent nu înseamnă că documentația este conformă sau că nu necesită actualizare.

Conformitatea este un proces continuu, nu o acțiune ocazională

Una dintre cele mai importante concluzii desprinse din modificările legislative din perioada 2025–2026 este că respectarea legislației nu mai poate fi privită ca un proiect realizat o singură dată.

Documentația trebuie revizuită periodic, procedurile trebuie adaptate ori de câte ori apar modificări legislative sau schimbări în activitatea companiei, iar măsurile de prevenire trebuie implementate efectiv în practică.

Companiile care tratează securitatea și sănătatea în muncă ca pe un proces continuu au, de regulă, un nivel mai ridicat de conformitate, reduc riscul producerii accidentelor de muncă și gestionează mult mai eficient controalele autorităților competente.

Cum vă pregătiți pentru un control al Inspectoratului de Stat al Muncii după modificările legislative din 2025–2026?

Modificările legislative adoptate în perioada 2025–2026 au schimbat semnificativ atât obligațiile angajatorilor, cât și competențele Inspectoratului de Stat al Muncii. În acest context, pregătirea pentru un control nu mai înseamnă doar existența unui dosar cu documente, ci presupune existența unui sistem funcțional de management al securității și sănătății în muncă, implementat efectiv în activitatea de zi cu zi.

Una dintre cele mai frecvente greșeli este încercarea de a pregăti documentația doar după ce compania află despre efectuarea unui control. În practică, această abordare este ineficientă și, de multe ori, insuficientă pentru remedierea tuturor neconformităților.

Pregătirea pentru un control trebuie privită ca un proces permanent, bazat pe verificări periodice, actualizarea documentelor și monitorizarea continuă a respectării legislației.

Ce verifică, în realitate, inspectorii de muncă?

Contrar percepției generale, inspectorii de muncă nu verifică doar existența unor documente.

În cadrul controlului sunt analizate atât documentele, cât și modul în care acestea sunt implementate în practică.

În funcție de obiectul controlului, inspectorii pot verifica:

• organizarea activităților de securitate și sănătate în muncă;
• existența și actualizarea documentației obligatorii;
• evaluarea riscurilor profesionale;
• modul de organizare și efectuare a instruirilor;
• fișele personale de instruire;
• registrele obligatorii;
• examenele medicale;
• acordarea echipamentului individual de protecție;
• condițiile reale existente la locurile de muncă;
• respectarea instrucțiunilor de securitate;
• aplicarea măsurilor stabilite în planul de protecție și prevenire;
• cercetarea accidentelor de muncă;
• respectarea legislației muncii și a altor acte normative incidente.

În cele mai multe cazuri, documentele sunt comparate cu situația existentă în teren. Dacă acestea nu reflectă activitatea reală a companiei, există riscul constatării unor neconformități.

Primul pas: realizați un audit intern

Cea mai eficientă metodă de pregătire pentru un control este efectuarea unui audit intern complet.

Acest audit trebuie să urmărească:

• conformitatea documentației;
• organizarea activităților SSM;
• implementarea măsurilor de prevenire;
• respectarea obligațiilor privind instruirea;
• respectarea obligațiilor privind examenele medicale;
• aplicarea măsurilor rezultate din evaluarea riscurilor.

Auditul trebuie să identifice nu doar documentele lipsă, ci și documentele care necesită actualizare.

Verificați dacă documentația reflectă situația reală

Una dintre cele mai frecvente neconformități apare atunci când documentele există, dar nu corespund activității desfășurate.

Inspectorii pot observa foarte ușor astfel de situații.

De exemplu:

• instrucțiunile descriu utilaje care nu mai există;
• evaluarea riscurilor nu include echipamentele noi;
• persoanele responsabile din ordine nu mai sunt angajate;
• registrele nu sunt completate la zi;
• planul anual conține măsuri care nu au fost implementate.

Toate documentele trebuie să reflecte organizarea actuală a companiei.

Asigurați-vă că lucrătorii cunosc regulile de securitate

Un control nu se limitează întotdeauna la verificarea documentelor.

Inspectorii pot discuta direct cu lucrătorii pentru a verifica dacă aceștia cunosc:

• riscurile la care sunt expuși;
• instrucțiunile de lucru;
• modul de utilizare a echipamentului individual de protecție;
• procedurile de evacuare;
• măsurile de acordare a primului ajutor;
• obligațiile privind raportarea accidentelor.

Dacă lucrătorii nu cunosc regulile de bază, existența documentelor nu este suficientă pentru a demonstra respectarea obligațiilor legale.

Verificați implementarea măsurilor de prevenire

Un alt aspect analizat în timpul controalelor este implementarea efectivă a măsurilor stabilite de angajator.

Inspectorii pot verifica dacă:

• echipamentele individuale de protecție sunt utilizate;
• căile de evacuare sunt libere;
• stingătoarele sunt accesibile;
• instalațiile electrice sunt întreținute;
• locurile de muncă sunt organizate corespunzător;
• riscurile identificate au fost reduse prin măsuri concrete.

În lipsa implementării efective, documentele își pierd valoarea practică.

Nu încercați să întocmiți documentele în timpul controlului

Uneori, angajatorii încearcă să completeze registrele sau să elaboreze documente după începerea controlului.

Această abordare este riscantă și poate afecta credibilitatea documentației prezentate.

Documentele trebuie:

• elaborate anterior controlului;
• completate cronologic;
• semnate la momentul efectuării activităților;
• păstrate conform cerințelor legale.

Pregătiți persoanele responsabile

Persoanele desemnate în domeniul securității și sănătății în muncă trebuie să cunoască foarte bine:

• atribuțiile lor;
• documentele existente;
• modificările legislative recente;
• procedurile interne;
• modul de desfășurare a activităților de prevenire.

În multe situații, inspectorii solicită explicații direct persoanelor responsabile.

Actualizați documentația înainte de intrarea în vigoare a noilor acte normative

Perioada 2025–2026 este caracterizată prin numeroase modificări legislative cu date diferite de intrare în vigoare.

Din acest motiv este recomandat să existe un plan intern de actualizare a documentației.

Acesta poate include:

• identificarea actelor normative modificate;
• analiza impactului asupra companiei;
• actualizarea documentelor;
• organizarea instruirilor suplimentare;
• verificarea implementării modificărilor.

O astfel de abordare permite adaptarea treptată la noile cerințe și evitarea actualizărilor făcute în grabă.

O cultură a prevenirii este cea mai bună pregătire pentru orice control

Companiile care tratează securitatea și sănătatea în muncă doar ca pe o obligație legală întâmpină, de regulă, mai multe dificultăți în cadrul controalelor.

În schimb, organizațiile care dezvoltă o cultură a prevenirii:

• actualizează periodic documentația;
• instruiesc constant lucrătorii;
• analizează riscurile profesionale;
• implementează măsurile de prevenire;
• verifică permanent respectarea procedurilor,

reușesc nu doar să treacă mai ușor controalele autorităților, ci și să reducă semnificativ riscul producerii accidentelor de muncă și al îmbolnăvirilor profesionale.

Checklist complet de verificare a conformității legislative în domeniul securității și sănătății în muncă (2026)

După modificările legislative adoptate în perioada 2025–2026, fiecare angajator ar trebui să efectueze periodic o verificare internă a modului în care sunt organizate activitățile de securitate și sănătate în muncă. O astfel de verificare permite identificarea din timp a eventualelor neconformități și implementarea măsurilor necesare înainte de un control al Inspectoratului de Stat al Muncii.

Checklist-ul de mai jos poate fi utilizat ca instrument practic pentru evaluarea nivelului de conformitate al companiei cu principalele obligații prevăzute de legislația în vigoare.

Recomandare: Pentru fiecare întrebare răspundeți cu DA, NU sau NU ESTE APLICABIL, iar în cazul unui răspuns negativ stabiliți măsurile necesare și termenul de remediere.

I. Organizarea activităților SSM

☐ Activitățile de securitate și sănătate în muncă sunt organizate conform Legii nr. 186/2008.

☐ Persoana desemnată sau serviciul extern de protecție și prevenire este numit în baza unui act intern sau contract valabil.

☐ Atribuțiile persoanelor responsabile sunt clar stabilite.

☐ Există Regulamentul privind organizarea activităților de securitate și sănătate în muncă.

☐ Toate ordinele privind organizarea activităților SSM sunt actualizate.

II. Documentația SSM

☐ Instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă sunt actualizate.

☐ Instrucțiunile nu conțin trimiteri la acte normative abrogate.

☐ Instrucțiunile corespund activităților desfășurate în companie.

☐ Registrul de evidență a instrucțiunilor este completat.

☐ Toate documentele sunt aprobate și semnate corespunzător.

III. Evaluarea riscurilor profesionale

☐ Toate funcțiile existente sunt evaluate.

☐ Toate locurile de muncă sunt incluse în evaluare.

☐ Evaluarea riscurilor profesionale reflectă situația reală.

☐ Au fost analizate modificările legislative recente.

☐ Au fost analizate modificările tehnologice.

☐ Au fost evaluate echipamentele noi.

☐ Au fost stabilite măsuri de prevenire pentru fiecare risc identificat.

☐ Evaluarea riscurilor este revizuită periodic.

IV. Planul anual de protecție și prevenire

☐ Există Plan anual de protecție și prevenire.

☐ Planul este aprobat.

☐ Măsurile prevăzute în plan sunt implementate.

☐ Planul este actualizat anual.

V. Instruirea lucrătorilor

☐ Este organizată instruirea introductiv-generală.

☐ Este organizată instruirea la locul de muncă.

☐ Este organizată instruirea periodică.

☐ Sunt organizate instruiri suplimentare atunci când legislația o impune.

☐ Fișele personale de instruire sunt completate corect.

☐ Lucrătorii cunosc riscurile specifice locului de muncă.

☐ Verificarea cunoștințelor este efectuată și documentată.

VI. Apărarea împotriva incendiilor

☐ Este organizată instruirea privind apărarea împotriva incendiilor.

☐ Registrul este completat la zi.

☐ Instrucțiunile PSI sunt actualizate.

☐ Planurile de evacuare sunt afișate unde este necesar.

☐ Stingătoarele sunt verificate și accesibile.

VII. Electrosecuritatea

☐ Personalul neelectrotehnic este instruit pentru atribuirea grupei I.

☐ Registrul pentru grupa I este completat.

☐ Instrucțiunile privind electrosecuritatea sunt actualizate conform noilor norme.

☐ Persoanele responsabile sunt desemnate.

☐ Instalațiile electrice sunt întreținute corespunzător.

VIII. Examenele medicale

☐ Lucrătorii supuși examenelor medicale au fost identificați.

☐ Examenele medicale sunt efectuate în termen.

☐ Fișele de aptitudine sunt disponibile.

☐ Recomandările medicului sunt implementate.

☐ Evaluarea riscurilor profesionale corespunde examenelor medicale organizate.

IX. Echipamentul individual de protecție

☐ Există norme interne privind acordarea EIP.

☐ Echipamentul este acordat tuturor lucrătorilor care au nevoie.

☐ Registrul de evidență este completat.

☐ Lucrătorii utilizează efectiv echipamentul.

☐ Echipamentul este verificat și înlocuit la necesitate.

X. Locurile de muncă

☐ Căile de evacuare sunt libere.

☐ Iluminatul este corespunzător.

☐ Ventilația funcționează corespunzător.

☐ Locurile de muncă sunt organizate ergonomic.

☐ Instalațiile electrice sunt în stare bună.

☐ Spațiile sunt întreținute corespunzător.

☐ Sunt eliminate riscurile evidente de accidentare.

XI. Accidentele de muncă

☐ Există procedură privind raportarea accidentelor.

☐ Există procedură privind cercetarea accidentelor.

☐ Registrul accidentelor este completat.

☐ Măsurile dispuse în urma accidentelor sunt implementate.

XII. Protecția datelor cu caracter personal

☐ Documentele SSM care conțin date personale sunt protejate.

☐ Accesul la documente este limitat.

☐ Există politici privind protecția datelor.

☐ Sunt respectate termenele de păstrare a documentelor.

XIII. Modificările legislative 2025–2026

☐ Documentația a fost verificată după modificările legislative.

☐ Actele normative abrogate au fost eliminate din documente.

☐ Procedurile interne au fost actualizate.

☐ Persoanele responsabile au fost instruite privind noile prevederi.

☐ Documentele sunt conforme cu legislația în vigoare.

XIV. Audit intern

☐ A fost efectuat un audit intern în ultimele 12 luni.

☐ Neconformitățile identificate au fost remediate.

☐ Există dovezi privind implementarea măsurilor.

☐ Conducerea monitorizează periodic conformitatea.

Scorul de conformitate

La finalul verificării puteți evalua nivelul general de conformitate al companiei:

• 95–100% răspunsuri „DA” – Nivel foarte ridicat de conformitate. Documentația și organizarea activităților SSM sunt bine implementate, fiind necesare doar verificări și actualizări periodice.
• 80–94% răspunsuri „DA” – Nivel bun de conformitate. Există un sistem funcțional, însă anumite documente sau proceduri necesită actualizare ori completare.
• 60–79% răspunsuri „DA” – Nivel mediu de conformitate. Sunt identificate mai multe neconformități care trebuie remediate într-un termen rezonabil pentru a reduce riscul unor sancțiuni sau accidente de muncă.
• Sub 60% răspunsuri „DA” – Nivel redus de conformitate. Se recomandă efectuarea de urgență a unui audit complet și actualizarea documentației, precum și reorganizarea activităților de securitate și sănătate în muncă.

Acest checklist reprezintă un instrument orientativ și nu poate înlocui o evaluare profesională a conformității. Fiecare companie are particularități privind domeniul de activitate, riscurile profesionale, numărul de salariați și obligațiile legale aplicabile.

Întrebări frecvente (FAQ) privind modificările legislative în domeniul securității și sănătății în muncă în perioada 2025–2026

În urma modificărilor legislative adoptate în perioada 2025–2026, numeroși angajatori au întrebări privind modul de aplicare a noilor prevederi și obligațiile care le revin. Mai jos găsiți răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate specialiștilor SSM Expert SRL.

1. Sunt toate companiile obligate să își actualizeze documentația SSM?

Nu neapărat.

Actualizarea documentației este necesară în măsura în care modificările legislative influențează documentele existente sau atunci când activitatea companiei s-a modificat.

În practică, majoritatea angajatorilor vor trebui cel puțin să verifice dacă documentele existente mai corespund legislației în vigoare.

2. Este suficient să modific doar temeiurile legale din documente?

Nu.

În multe situații nu este suficientă înlocuirea denumirii unui act normativ.

Trebuie verificat dacă:

• procedurile sunt încă aplicabile;
• responsabilitățile au rămas aceleași;
• instrucțiunile reflectă activitatea reală;
• evaluarea riscurilor este actualizată.

3. Dacă nu au avut loc accidente de muncă, trebuie să actualizez documentele?

Da.

Obligația de actualizare a documentației nu depinde de existența accidentelor de muncă.

Documentele trebuie să respecte legislația în vigoare și să reflecte condițiile reale de muncă.

4. Ce documente trebuie verificate cu prioritate?

În primul rând recomandăm verificarea:

• instrucțiunilor SSM;
• evaluării riscurilor profesionale;
• planului anual de protecție și prevenire;
• ordinelor privind organizarea activităților SSM;
• documentelor privind examenele medicale;
• documentației privind electrosecuritatea;
• registrelor obligatorii.

5. Este obligatorie refacerea evaluării riscurilor profesionale?

Nu în toate cazurile.

Însă evaluarea trebuie revizuită atunci când:

• apar modificări legislative relevante;
• se modifică procesul tehnologic;
• apar echipamente noi;
• se schimbă organizarea activității;
• apar riscuri profesionale noi.

6. Ce se întâmplă dacă documentele conțin trimiteri la acte normative abrogate?

Acest lucru poate indica faptul că documentația nu a fost actualizată.

În cadrul unui control, inspectorii pot constata că documentele nu respectă legislația în vigoare și pot solicita actualizarea acestora.

7. Pot utiliza modele gratuite descărcate de pe internet?

Nu este recomandat.

Documentația SSM trebuie adaptată:

• domeniului de activitate;
• riscurilor profesionale;
• structurii companiei;
• echipamentelor utilizate;
• proceselor tehnologice existente.

Modelele generale nu acoperă întotdeauna particularitățile fiecărei unități.

8. Modificările legislative se aplică și microîntreprinderilor?

Da.

Obligațiile privind securitatea și sănătatea în muncă se aplică tuturor angajatorilor, indiferent de:

• forma juridică;
• cifra de afaceri;
• numărul de salariați.

Unele obligații diferă în funcție de activitate și de riscurile profesionale, însă legislația SSM este aplicabilă tuturor angajatorilor.

9. Dacă am contract cu un serviciu extern de protecție și prevenire, mai am obligații?

Da.

Încheierea unui contract nu transferă toate responsabilitățile către serviciul extern.

Angajatorul rămâne responsabil pentru organizarea activităților de securitate și sănătate în muncă și trebuie să colaboreze cu serviciul extern pentru implementarea măsurilor de prevenire.

10. Trebuie actualizate și instrucțiunile privind apărarea împotriva incendiilor?

Dacă modificările legislative sau activitatea companiei influențează conținutul acestora, da.

Este recomandată verificarea tuturor instrucțiunilor utilizate în cadrul companiei.

11. Ce impact au noile norme privind instalațiile electrice?

Companiile care exploatează instalații electrice trebuie să verifice dacă documentația internă este actualizată și dacă nu conține referiri la acte normative abrogate.

În funcție de activitate, poate fi necesară revizuirea instrucțiunilor și a procedurilor privind electrosecuritatea.

12. Trebuie actualizate documentele privind examenele medicale?

Da, în contextul intrării în vigoare a noului regulament privind supravegherea sănătății lucrătorilor este recomandată verificarea procedurilor interne și a documentelor utilizate pentru organizarea examenelor medicale.

13. Inspectorii verifică doar documentele?

Nu.

Inspectorii verifică și modul în care documentele sunt aplicate în practică.

De exemplu, pot verifica:

• dacă lucrătorii cunosc instrucțiunile;
• dacă echipamentul individual de protecție este utilizat;
• dacă măsurile din evaluarea riscurilor au fost implementate;
• dacă instruirile sunt efectuate efectiv.

14. Cât de des trebuie revizuită documentația SSM?

Legislația nu stabilește un termen unic pentru toate documentele.

Revizuirea trebuie efectuată ori de câte ori:

• apar modificări legislative;
• se modifică activitatea companiei;
• apar riscuri noi;
• se produc accidente de muncă;
• sunt introduse echipamente sau tehnologii noi.

Totodată, este recomandată o verificare completă cel puțin o dată pe an.

15. Cum pot verifica dacă documentația companiei este conformă?

Cea mai eficientă soluție este efectuarea unui audit de conformitate.

În cadrul auditului sunt analizate:

• documentele obligatorii;
• evaluarea riscurilor;
• organizarea instruirilor;
• procedurile interne;
• implementarea măsurilor de prevenire;
• respectarea modificărilor legislative recente.

16. Ce riscuri există dacă documentația nu este actualizată?

În funcție de situație, consecințele pot include:

• constatarea unor neconformități în cadrul controlului;
• aplicarea măsurilor obligatorii de remediere;
• sancțiuni prevăzute de legislația aplicabilă;
• dificultăți în cazul cercetării unui accident de muncă;
• creșterea riscului de accidente și îmbolnăviri profesionale.

17. Modificările legislative afectează și companiile care desfășoară doar activități de birou?

Da.

Chiar dacă riscurile profesionale sunt, în general, mai reduse, angajatorii au în continuare obligații privind:

• organizarea activităților SSM;
• instruirea lucrătorilor;
• evaluarea riscurilor profesionale;
• supravegherea sănătății lucrătorilor, atunci când este cazul;
• actualizarea documentației.

18. Cum mă poate ajuta SSM Expert SRL?

SSM Expert SRL poate oferi suport complet pentru:

• auditul documentației existente;
• identificarea actelor care necesită actualizare;
• actualizarea documentației SSM;
• revizuirea evaluării riscurilor profesionale;
• organizarea instruirilor obligatorii;
• asistență în cadrul controalelor Inspectoratului de Stat al Muncii;
• servicii externe de protecție și prevenire (outsourcing SSM);
• consultanță privind implementarea celor mai recente modificări legislative.

Recomandările specialiștilor SSM Expert SRL pentru implementarea modificărilor legislative din perioada 2025–2026

Modificările legislative adoptate în perioada 2025–2026 reprezintă cea mai amplă actualizare a cadrului normativ din domeniul securității și sănătății în muncă din ultimii ani. Pentru numeroși angajatori, provocarea nu constă doar în înțelegerea noilor prevederi, ci mai ales în implementarea lor corectă și într-un termen rezonabil.

Din experiența acumulată în colaborarea cu companii din construcții, industrie, agricultură, transporturi, comerț, servicii, sănătate, educație și administrație publică, observăm că organizațiile care tratează modificările legislative ca pe o oportunitate de îmbunătățire a sistemului intern de management obțin rezultate semnificativ mai bune decât cele care limitează actualizarea la modificarea unor documente.

În continuare prezentăm principalele recomandări formulate de specialiștii SSM Expert SRL, care pot contribui la implementarea eficientă a noilor cerințe legale.

1. Nu amânați actualizarea documentației

Una dintre cele mai mari greșeli este amânarea actualizării documentelor până în momentul efectuării unui control.

În practică, actualizarea completă a documentației unei companii poate necesita zile sau chiar săptămâni, în funcție de:

• numărul angajaților;
• domeniul de activitate;
• complexitatea proceselor tehnologice;
• numărul locațiilor;
• nivelul riscurilor profesionale.

O actualizare realizată din timp permite analizarea atentă a fiecărui document și evitarea modificărilor făcute în grabă.

2. Analizați documentația înainte de a o modifica

Nu toate documentele trebuie refăcute.

Înainte de orice actualizare este recomandată o analiză completă a documentației existente pentru a identifica:

• documentele conforme;
• documentele care necesită doar revizuire;
• documentele care trebuie înlocuite;
• documentele care lipsesc.

Această abordare economisește timp și resurse.

3. Actualizați documentele în funcție de activitatea reală

Documentația trebuie să descrie modul real în care compania își desfășoară activitatea.

Nu recomandăm utilizarea unor modele generale sau a unor documente elaborate pentru alte organizații.

Instrucțiunile, procedurile și evaluările riscurilor trebuie să fie personalizate în funcție de:

• activitățile desfășurate;
• echipamentele utilizate;
• riscurile existente;
• structura organizațională;
• procesele de lucru.

4. Revizuiți evaluarea riscurilor profesionale

Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă fundamentul întregului sistem SSM.

Dacă aceasta este depășită, există riscul ca și celelalte documente să nu mai corespundă situației reale.

Recomandăm verificarea:

• tuturor funcțiilor;
• tuturor locurilor de muncă;
• modificărilor tehnologice;
• echipamentelor noi;
• factorilor de risc nou apăruți;
• măsurilor de prevenire existente.

5. Corelați toate documentele între ele

Un sistem SSM eficient presupune existența unor documente care se completează reciproc.

Instrucțiunile, evaluarea riscurilor, planul anual de protecție și prevenire, ordinele interne și procedurile trebuie să utilizeze aceeași structură organizatorică, aceleași funcții și aceleași responsabilități.

Neconcordanțele dintre documente sunt observate foarte ușor în timpul controalelor.

6. Organizați instruiri suplimentare atunci când este necesar

Modificările legislative pot impune organizarea unor instruiri suplimentare.

Aceste instruiri nu trebuie tratate ca o formalitate.

Ele trebuie să explice lucrătorilor:

• modificările legislative;
• riscurile noi;
• schimbările procedurilor interne;
• obligațiile actualizate.

O instruire bine organizată reduce considerabil riscul producerii accidentelor de muncă.

7. Pregătiți conducătorii locurilor de muncă

În multe companii, responsabilitatea pentru aplicarea măsurilor SSM revine conducătorilor locurilor de muncă.

Aceștia trebuie să cunoască:

• modificările legislative;
• responsabilitățile proprii;
• documentele aplicabile;
• procedurile interne.

Implicarea conducerii este esențială pentru funcționarea eficientă a sistemului de prevenire.

8. Nu vă limitați la conformitatea documentară

Respectarea legislației nu înseamnă doar existența unor documente.

Inspectorii verifică și:

• modul de organizare a activităților;
• aplicarea măsurilor de prevenire;
• utilizarea echipamentului individual de protecție;
• condițiile reale existente la locurile de muncă;
• nivelul de instruire al lucrătorilor.

Documentația trebuie susținută de implementarea efectivă a măsurilor prevăzute.

9. Efectuați audituri periodice

Un audit anual este una dintre cele mai eficiente metode de menținere a conformității.

În cadrul auditului pot fi identificate:

• documentele neactualizate;
• procedurile neconforme;
• riscurile insuficient controlate;
• modificările legislative care nu au fost implementate;
• măsurile de îmbunătățire.

Auditul trebuie privit ca un instrument de management și prevenție, nu doar ca o verificare formală.

10. Solicitați asistență specializată atunci când este necesar

Legislația din domeniul securității și sănătății în muncă devine tot mai complexă.

În perioada 2025–2026 au fost modificate simultan acte normative privind:

• securitatea și sănătatea în muncă;
• controalele de stat;
• medicina muncii;
• instalațiile electrice;
• protecția datelor;
• relațiile de muncă;
• instruirea igienică.

În astfel de situații, colaborarea cu un serviciu extern de protecție și prevenire poate facilita implementarea corectă și rapidă a tuturor modificărilor.

Concluzii. Cum se pot adapta angajatorii la modificările legislative din perioada 2025–2026?

Perioada 2025–2026 reprezintă una dintre cele mai importante etape de modernizare a legislației din domeniul securității și sănătății în muncă din Republica Moldova. În decursul a doar doi ani au fost modificate, completate sau înlocuite numeroase acte normative care influențează direct activitatea angajatorilor, modul de organizare a sistemului de prevenire și protecție, desfășurarea controalelor de stat, supravegherea sănătății lucrătorilor, exploatarea instalațiilor electrice, protecția datelor cu caracter personal și relațiile de muncă.

Dincolo de caracterul tehnic al acestor modificări, mesajul legiuitorului este clar: securitatea și sănătatea în muncă trebuie să devină un proces permanent de management al riscurilor, nu doar o obligație documentară.

Ce trebuie să rețină fiecare angajator?

Pe parcursul acestui ghid am analizat cele mai importante modificări legislative și impactul lor practic asupra activității companiilor. Indiferent de domeniul de activitate sau de numărul de angajați, există câteva concluzii esențiale:

• documentația privind securitatea și sănătatea în muncă trebuie revizuită periodic și adaptată modificărilor legislative;
• evaluarea riscurilor profesionale trebuie să reflecte permanent condițiile reale de muncă;
• instruirea lucrătorilor trebuie organizată efectiv, nu doar consemnată în registre;
• examenele medicale trebuie planificate în funcție de riscurile profesionale identificate;
• politicile interne trebuie armonizate cu modificările aduse Codului muncii și legislației privind protecția datelor;
• serviciul extern de protecție și prevenire trebuie implicat activ în organizarea și monitorizarea activităților SSM, nu doar în elaborarea documentelor;
• auditurile periodice reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a neconformităților.

Conformitatea nu înseamnă doar evitarea sancțiunilor

În practică, multe organizații privesc securitatea și sănătatea în muncă exclusiv prin prisma controalelor și a eventualelor sancțiuni.

În realitate, beneficiile unui sistem SSM bine organizat sunt mult mai ample:

• reducerea accidentelor de muncă;
• diminuarea absenteismului;
• creșterea productivității;
• protejarea sănătății lucrătorilor;
• reducerea costurilor generate de incidente;
• îmbunătățirea imaginii companiei;
• creșterea încrederii angajaților, partenerilor și autorităților.

Un sistem eficient de prevenire contribuie atât la respectarea obligațiilor legale, cât și la dezvoltarea sustenabilă a organizației.

De ce este important să acționați înainte de un control?

Una dintre concluziile desprinse din experiența practică este că organizațiile care își verifică periodic documentația și implementează măsurile necesare înainte de apariția unui control întâmpină semnificativ mai puține dificultăți.

În schimb, actualizarea documentelor doar după primirea notificării privind efectuarea unui control sau după constatarea unor neconformități presupune, de regulă:

• costuri mai mari;
• termene foarte scurte de remediere;
• întreruperi ale activității;
• presiune suplimentară asupra personalului responsabil.

Prevenția este întotdeauna mai eficientă decât corectarea ulterioară a deficiențelor.

Cum vă poate sprijini SSM Expert SRL?

Dacă doriți să verificați dacă documentația companiei dumneavoastră respectă toate modificările legislative adoptate în perioada 2025–2026, specialiștii SSM Expert SRL vă pot oferi asistență completă.

Serviciile noastre includ:

• audit de conformitate în domeniul securității și sănătății în muncă;
• identificarea documentelor care necesită actualizare;
• actualizarea completă a documentației SSM;
• revizuirea evaluării riscurilor profesionale;
• elaborarea și actualizarea instrucțiunilor de securitate și sănătate în muncă;
• organizarea activităților de instruire obligatorie;
• servicii externe de protecție și prevenire;
• consultanță privind medicina muncii;
• consultanță privind exploatarea instalațiilor electrice;
• asistență în cadrul controalelor efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii și de alte autorități competente.

Fiecare companie beneficiază de soluții adaptate domeniului de activitate, numărului de angajați și nivelului riscurilor profesionale.

Nu așteptați următorul control

Legislația continuă să evolueze, iar obligațiile angajatorilor devin tot mai complexe. Verificarea periodică a documentației și actualizarea sistemului de management al securității și sănătății în muncă reprezintă cea mai sigură modalitate de a menține conformitatea legală și de a proteja sănătatea lucrătorilor.

Dacă nu sunteți sigur dacă documentele companiei dumneavoastră sunt conforme cu ultimele modificări legislative, este momentul potrivit pentru o evaluare profesională.

SSM Expert SRL vă poate ajuta să identificați rapid eventualele neconformități, să actualizați documentația conform legislației în vigoare și să implementați soluții practice, astfel încât compania dumneavoastră să fie pregătită atât pentru activitatea de zi cu zi, cât și pentru orice control al autorităților competente.

Aveți nevoie de ajutor?

Specialiștii SSM Expert SRL vă stau la dispoziție pentru:

📞 Telefon: +373 68 821 572 / +373 68 118 455
✉️ E-mail: director@ssmexpert.md
🌐 Website: www.ssmexpert.md

Programați un audit al documentației companiei și aflați exact ce trebuie actualizat pentru ca organizația dumneavoastră să respecte toate modificările legislative aplicabile în anul 2026.