Prepeliţele, datorită deliciului cărnii lor, au fost dintotdeauna urmărite de vânători. Fresce egiptene din anii 2500 - 2350 ien. reprezintă capturarea lor cu plase, iar in Vechiul Testament se găsesc multe referinţe la prepeliţa. Astăzi, aceste pasări miraculoase pot fi crescute in condiţii intensive. Aceasta se datorează efortului de selecţie depus de japonezi.

Creşterea prepeliţelor japoneze este in prezent in plina ascensiune. Desfăşurarea acestei activităţi in mici ferme, proprietate personala prezintă următoarele caracteristici si avantaje:

• Necesita spatii reduse de creştere.
• Cheltuielile cu echiparea crescătoriei si cu procurarea materialului matca sunt, de asemenea, mici.
• Carnea si ouăle de prepeliţa sunt recunoscute pentru un gust deosebit de apetisant, dar la acesta se adaugă si recomandările medicale de consumare.

Carnea si ouăle de prepeliţa sunt recunoscute pentru un gust deosebit de apetisant, dar la acesta se adaugă si recomandările medicale de consumare.

Daca o crescătorie pentru carne se arata foarte rentabila, nu trebuie sa uitam ca producţia de oua poate fi tot aşa de amplu exploatata in scopuri comerciale.

Prepeliţa japoneză (Conturnix Coturnix Japonica)

• Greutate: 150 grame masculul, 150 grame femela
• Producţie oua:
  • primele oua la vârsta de 40 de zile (la alte specii minimum 120 - 150 zile);
  • cca. 300 oua/an;
  • perioada de incubaţie a acestora este de 16/17 zile, fata de 21 la găina sau 28/30 la rata, gâsca, curca.
  • ouăle au o valoare alimentara superioara celor de găina.
• Spaţiu de creştere: redus (intr-o camera de 3 x 3 m pot fi crescute 500 de prepeliţe.).
• Sisteme intensive de creştere
  • In captivitate larga păsările se întreţin:
    • Pe aşternut permanent.
    • Pe grătare din şipci sau plastic.
  • În sistem combinat.
    • Întreţinerea păsărilor in captivitate strânsa se realizează in baterii multietajate, specifice diferitelor categorii de păsări.

Prepeliţele ouătoare produc in medie 300 oua/an. 10/20 % dintre acestea ajung la 350 oua/an. Uneori se pot atinge si producţii excepţionale de 480 oua/an. Spre deosebire de găini, prepeliţele oua de obicei seara. Greutatea oului este de 8 - 12 grame si reprezintă 1/16 - 1/10 din greutatea corporala. Fata de oul de găina care este de 5 ori mai mare, oul de prepeliţa conţine de 5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multă vitamina B1 si de 15 ori mai multa vitamina B2. Toate acestea ii conferă calităţi terapeutice.

Daca se urmăreşte producţia de carne a prepeliţelor, se organizează sectorul de creştere, in 6-7 baterii sau compartimente, in care caz se cumpăra pui de carne de ambele sexe, mereu in aceeaşi zi, la interval de o săptămâna, urmând sa se livreze in fiecare săptămâna cate o serie de prepeliţe in vârsta de 5-6 săptămâni (35-42 zile).

În sfârşit, daca se doreşte sa se obţină si pui de o zi, pentru carne sau pentru oua, se va lucra in flux continuu, organizând un sector de reproducţie (femele si masculi părinţi, cumpăraţi de la ferme de selecţie) ale căror oua vor fi incubate in doua incubatoare si un eclozionator.

Sistemele de întreţinere.

Se practica numai sisteme intensive: baterii de ouat si baterii de creştere (pentru tineret de înlocuire la 1-4 săptămâni, iar pentru pui de carne la 1-5 (6) săptămâni; pentru investiţii mai reduse se poate folosi si creşterea la sol, pe aşternut, dar numai in sectorul de creştere.

Mărimea fermei.

Este determinata de necesarul familiei si de existenta beneficiarilor.

Din acest punct de vedere crescătoriile de prepeliţe pot fi:

• familiale (2-3 încăperi, de 10-16 m², cu pana la 60-65 păsări ouătoare (200-250 oua pe săptămâna) sau, daca li se repartizează masculii necesari si ouăle se clocesc, pana la 150-160 pui de carne;
• artizanale (4-5 încăperi, de 80-100 m²), cu până la 600 păsări ouătoare si cu producţii săptămânale de pana la 3000 oua sau 2000 prepeliţe de carne;
• industriale (5-7 încăperi, cu suprafaţa totala de 700-900 m²) dotate cu incubatoare si abator, care asigura producţii săptămânale de 30000 oua sau 20000 prepeliţe tăiate.

Adăpostul.

Spatiile destinate adăpostirii trebuie sa asigure suprafeţe de 1 m² (pe aşternut sau in fiecare etaj de baterie), pentru cate 120-250 pui (in funcţie de vârsta) sau pentru cate 80-100 prepeliţe ouătoare.

In ceea ce priveşte condiţiile (microclimatul) din adăpost, prepeliţele au nevoi mai mari de căldura, umiditate si lumina.

Hrănirea prepeliţelor.

Se face cu nutreţ combinat, mai bogat in proteine, atât pentru puii de carne cat si pentru păsările ouătoare.

De asemenea, pentru mărirea puterilor tămăduitoare ale oului de prepeliţa trebuie sa se asigure, in hrana sau apa unor loturi de păsări, după caz, anumite vitamine si microelemente minerale.
 

Reproducţia prepeliţelor.

Se face in incubatoare, de suprafaţa sau de volum, special construite pentru aceasta specie sau cu sitele adaptate pentru mărimea ouălor.

Pentru prepeliţe de carne sunt necesare seturi de cate 3 incubatoare de suprafaţa sau 2 incubatoare 1 eclozionator la incubatoare de volum, sau un incubator in încărcare pe serii, cu spaţiu pentru ecloziune.
 

Volumul de munca.

Este neînsemnat in creşterea familiala (pentru o familie de 4 persoane sunt suficiente 25-30 prepeliţe, adăpostite intr-o cuşca de 60 x 30 cm; ele consuma zilnic 750 g nutreţ si produc 600 g dejecţii, asigurând cate minimum 5 oua/zi de persoana.

O rată a profitului de 200%!

La vârsta de numai 40 de zile, prepeliţa începe sa se oua, productivitatea ei medie fiind de cca. 25 de oua pe luna, ceea ce, in cazul unei crescătorii cu 500 de capete, înseamnă o producţie lunara de 12.500 de oua. Luând in considerare valorificarea a 10.000 dintre aceste oua, cu un profit de 1 leu per bucata, rezulta venituri de 10.000 lei/luna, fără sa luam in calcul valorificarea cărnii sau chiar a gunoiului produs de prepeliţe. Acest gunoi este excelent ca îngrăşământ si poate fi recoltat gata uscat si apoi ambalat in pungi, pentru a fi oferit florăriilor (de exemplu). Gândiţi-va insa ca toate aceste venituri cresc direct proporţional cu numărul de păsări al micro-fermei dvs. La un efectiv de câteva mii de capete se poate deja vorbi de o afacere in toata regula se poate deja vorbi de o afacere in toata regula si asta fără ca volumul de munca sa se modifice simţitor.

VA DORIM SUCCES!!!