Cum traducem starea de implinire sau neimplinire

De obicei, inconstientul este o stare aparte. El este opus constientului. Daca esti femeie, s-ar putea spune ca barbatul este proiectia a ceea ce esti tu in "opusul" tau. Partenerul de cuplu este o completare a ceea ce esti in fapt. Iubirea este o stare speciala. Este starea in care te simti completa. Relatiile de cuplu nu functioneaza atunci cand nu mai simti ca partenerul te completeaza. Se instituie un vag sentiment de singuratate.

Poti sa fii inconjurata de multa lume, sa fii insotita de un partener, dar sa resimti singuratate. Aceasta singuratate este o stare sufleteasca si nu tine de relatia concreta cu cineva. Faptul ca esti cu cineva nu inseamna in mod automat ca nu esti singura. Aceasta este o concluzie desprinsa din cele mai multe cazuri cu care am lucrat pana in prezent.

Starea de singuratate se concretizeaza in absenta implinirii. Partea ciudata a lucrurilor este ca aceasta singuratate se instituie atat timp cat lucrurile par a fi OK in viata cuplului. "Cat timp nu aveam bani lucrurile erau OK, acum cand, cat de cat, am rezolvat problemele materiale, in cadrul cuplului au intervenit altfel de probleme" - iata o fraza pe care am auzit-o deseori.

Daca vom cobori pe firul analizei fiecarui caz in parte, vom constata ca exista o anumita asezare a problemelor. Atunci cand mintea noastra este ocupata de alte lucruri nu avem timp sa ne gandim la cine suntem, ce dorim. Odata ce aceste probleme au fost depasite, apare o cantitate de energie, pulsiune, dorinta - sau numiti-o cum doriti - care trebuie sa mearga spre ceva sau cineva.

Ca si cum omul este condamnat sa actioneze asupra a ceva sau asupra cuiva. Pulsiunea inconstienta ne indeamna la actiune in mod spontan. Si ca urmare a faptului ca suntem fiinte socializate ea merge oarecum spre societate, indiferent daca incerci sa-ti intemeiezi o familie sau o cariera sau doresti altceva de la viata. Cu alte cuvinte, caracterul tau viu este dat mai putin de caracteristica ta rationala si mai mult de "Pulsiunea inconstienta" care te va determina mereu sa actionezi pentru actiune. Faptul de a actiona este vital pentru tine. Iar atunci cand starea de actiune dispare apar tot felul de tulburari sau boli psihice.

Cuplul este o dimensiune importanta, tocmai pentru ca iti permite sa investesti aceasta actiune intr-un ceva concret - intr-un obiect psihologic, care este partenerul tau. Daca te vei uita cu atentie in jurul tau vei vedea ca multe persoane au un vag sentiment de regret - unele si-au structurat o cariera reusita dar vine o perioada cand constata ca nu au o familie, un partener autentic, etc.

Altele s-au axat foarte mult pe sot sau copil. La un moment dat constata ca rostul copilului pe lume este sa se separe de mama si de tata si sa o ia pe drumul lui, iar cu sotul se pare ca relatiile s-au "aplatizat", ca nu mai exista consensul si pasiunea de la inceput. Altele incearca sa rezolve lucrurile intr-un mod natural. Spre exemplu incearca sa se casatoreasca si sa urmeze o anumita cariera chiar daca nu este una de varf. Ele au senzatia ca nu stiu ce doresc, ca nu stiu ce vor, ca nu stiu incotro sa o ia pentru a realiza ceea ce simt ca doresc.
Mai exista o serie de femei care se fixeaza intr-un vis aproape obsesiv. Spre exemplu unele sunt foarte preocupate de cura de slabire, altele de moda, altele de shopping. Un gand care pare a le ocupa mintea si nu poate sa le permita sa gandeasca ceva rau.

Mereu veti gasi multa suferinta la partenerul sau prietena voastra. Suferinta este "Ascunsa" sub multe straturi de randuri pozitive pe care persoana incearca sa le evidentieze. S-ar putea spune ca, intr-un fel sau altul, toate persoanele sufera. Iar a te simti bine este o utopie. Dincolo de tristetea acestui mesaj, sa vedem ce inseamna o fiinta satisfacuta cu ceea ce este. Este clar ca orice persoana sufera, ca este nemultumita. Mereu aceasta insatisfactie isi va spune cuvantul asupra sa.

Sa spunem ca este nesatisfacuta de modul in care relationeaza cu partenerul, de faptul ca el nu-i ofera protectie si nu o doreste asa cum ar vrea ea. Daca nemultumirea este puternica probabil ca va face ceva sa schimbe starea intr-una pozitiva. Pe de alta parte, poate il intelege pe partener si va accepta situatia asa cum este. Dar modul de acceptare nu inseamna automat resemnare. A te resemna presupune ca accepti suferinta. Ca si cum te-ar durea maseaua si suferi in tacere.

A accepta situatia inseamna a te integra, este el cel care nu poate sa fie astfel. Nu pot schimba aceasta situatie asa cum nu pot sa fac sa fie mai cald iarna, dar pot sa ma imbrac mai bine, sa integrez si sa accept pentru ca este alegerea fiintei mele sa fiu cu el (sau reciproc - nu pot sa fiu cu el si ca urmare nu pot sa fac altceva in aceasta lume). Acceptarea presupune introducerea unei rationalitati impreuna cu cunoasterea a ceea ce esti. Este atitudinea depresiva a maturului care accepta ca si-a pierdut copilaria si ca nu se mai poate intoarce.

In cadrul cuplului introducerea acceptarii celuilalt este la fel de importanta ca si acceptarea faptului ca a fost o perioada cand puteam sa ne jucam in voie dar aceasta perioada a trecut la modul propriu iar acum este o stare aparte, o stare a sufletului nostru. In inconstientul nostru ai luat toate fanteziile si toate starile speciale. Desi s-ar putea ca acest articol sa te intristeze, eu sunt convins ca vei reusi sa intelegi ca dincolo de mintea ta exista realitate. Dar in mintea ta exista fantezie, rupere de scheme, lucruri mai mult sau mai putin ciudate. Au si ele dreptul la acceptare din partea ta?